O bacterie a distrus milioane de măslini în Italia / Regiunea Puglia caută soluții după pierderea a milioane de arbori

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Una dintre cele mai importante regiuni agricole ale Italiei încearcă să se reinventeze după ce o bacterie a provocat una dintre cele mai grave crize fitosanitare din istoria recentă a Europei. În Puglia, regiunea care asigură aproximativ jumătate din producția italiană de ulei de măsline, milioane de arbori au murit, iar alte milioane sunt condamnați la aceeași soartă.

Potrivit unei analize realizate de AFP, preluată de Agerpres, efectele bacteriei Xylella fastidiosa continuă să fie vizibile la mai bine de un deceniu de la apariția primelor focare.

Zeci de milioane de măslini afectați

Înainte de izbucnirea epidemiei, Puglia avea aproximativ 60 de milioane de măslini. Astăzi, circa șase milioane au murit deja, iar alte 20 de milioane sunt infectate și se îndreaptă treptat spre aceeași soartă.

Peisajul regiunii s-a schimbat dramatic. În multe zone, livezile odinioară verzi au devenit gri, iar arborii seculari s-au transformat în trunchiuri uscate. „Cu cât mergi mai spre sud, peste 100 de kilometri, cu atât livezile devin mai gri”, a explicat cercetătorul Franco Valentini, de la Institutul Agronomic Mediteranean din Bari.

Cum acționează bacteria Xylella

Specialiștii au identificat drept cauză bacteria Xylella fastidiosa, un agent patogen transmis de anumite insecte care atacă sistemul vascular al plantelor. Practic, bacteria blochează circulația apei și a substanțelor nutritive în interiorul arborelui. Rezultatul este o moarte lentă, prin deshidratare și lipsa hranei.

Potrivit cercetătorilor, bacteria ar fi ajuns în Italia prin intermediul unui arbore ornamental importat din America Centrală. Odată introdusă în regiune, Xylella a găsit condiții ideale de dezvoltare într-un teritoriu dominat de monocultura măslinului.

Schimbările climatice agravează situația

Specialiștii spun că seceta și temperaturile ridicate contribuie la răspândirea bolii. În perioadele foarte uscate, vegetația devine rară, iar măslinii rămân printre puținele plante verzi disponibile pentru insectele care transportă bacteria. Astfel, schimbările climatice amplifică efectele unei crize deja greu de controlat.

La mai bine de zece ani de la identificarea bacteriei, cercetătorii recunosc că nu există încă un remediu eficient. Diagnosticarea și monitorizarea s-au îmbunătățit semnificativ, însă arborii infectați nu pot fi salvați. În prezent, principala măsură de combatere rămâne eliminarea rapidă a arborilor afectați pentru a limita răspândirea bolii.

Între sudul Pugliei, unde boala este deja endemică, și restul regiunii a fost creată o zonă tampon aflată sub supraveghere strictă. Atunci când este descoperit un focar, măslinii din apropiere sunt eliminați. „I-am smuls din rădăcini; este singura soluție”, a declarat Mario Sannicandro, președintele cooperativei de ulei de măsline Cima di Bitonto.

Europa urmărește cu atenție fenomenul

Bacteria Xylella nu reprezintă o problemă exclusiv italiană. În ultimii ani, au fost identificate focare și în Franța, Spania și Portugalia. Totuși, niciuna dintre aceste țări nu a înregistrat efecte comparabile cu cele din Puglia. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a identificat aproximativ 750 de specii de plante care pot găzdui bacteria. Acest lucru îngrijorează cercetătorii, deoarece agentul patogen se poate adapta și poate găsi noi plante gazdă în funcție de condițiile locale.

În fața pierderilor uriașe, autoritățile locale, fermierii și cercetătorii încearcă să regândească viitorul agriculturii regionale. În laboratoare au fost identificate patru soiuri de măslini rezistente la Xylella. Totuși, acestea nu sunt pe deplin acceptate de fermieri. Mulți producători consideră că uleiul obținut din aceste soiuri are caracteristici diferite față de cele tradiționale. În plus, noile plantații necesită mai multă apă și o agricultură mai intensivă, într-o regiune afectată deja de lipsa resurselor hidrice.

Avocado și mango în locul măslinilor

În cadrul Districtului Agricol Salento, susținut de autoritățile italiene, se lucrează la dezvoltarea unei agriculturi mai diversificate și mai rezistente la schimbările climatice. Specialiștii au realizat chiar un atlas climatic care estimează condițiile din următorii 30 de ani și ajută fermierii să aleagă cele mai potrivite culturi.

În zonele unde există suficientă apă sunt plantate avocado, mango, nuci și rodii. „Dintr-un mare dezastru trebuie să apară o nouă viziune”, spune Pantaleo Piccinno, președintele districtului agricol. Acesta consideră că monocultura măslinului, deși spectaculoasă din punct de vedere peisagistic, a favorizat răspândirea bacteriei. Diversificarea culturilor este văzută acum drept o barieră naturală împotriva unor viitoare epidemii.

Dar pentru mulți locuitori ai regiunii, pierderea măslinilor seculari reprezintă mai mult decât o problemă economică. Este și o pierdere culturală și identitară. Totuși, specialiștii avertizează că revenirea la modelul vechi nu este realistă. „Replantarea tuturor măslinilor nu este cu siguranță realistă. Va trebui să vedem unde este profitabilă”, spune Pantaleo Piccinno.

Într-o regiune în care multe exploatații sunt mici afaceri de familie, viitorul va depinde de adaptare, cooperare și diversificare. După cum concluzionează fermierul italian, „nostalgia nu este o strategie”.