Ani la rând a fost considerat un „antinutrient” / Ce spun noile cercetări despre un compus care se găsește în leguminoase, nuci și cereale integrale

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Acidul fitic, un compus prezent în mod natural în leguminoase, cereale integrale, nuci și semințe, a fost mult timp privit cu suspiciune deoarece poate reduce absorbția unor minerale precum fierul, zincul sau calciul.

O nouă cercetare publicată în revista Nature Communications, intitulată „Phytic acid (InsP6) activates HDAC3 epigenetic axis to maintain intestinal barrier function”, sugerează că rolul acidului fitic în organism ar putea fi mai complex decât s-a crezut până acum. Potrivit autorilor, compusul ar putea contribui la menținerea integrității barierei intestinale prin activarea unei căi biologice implicate în protejarea intestinului, , potrivit MindBodyGreen.

Rezultatele provin din experimente realizate pe culturi celulare și modele animale, iar cercetătorii subliniază că sunt necesare studii clinice la oameni pentru a confirma efectele observate.

Acidul fitic, dincolo de reputația de „antinutrient”

Acidul fitic se găsește în numeroase alimente de origine vegetală, inclusiv în fasole, linte, năut, cereale integrale, nuci și semințe.

Compusul este cunoscut pentru capacitatea sa de a se lega de anumite minerale și de a reduce absorbția lor în organism, motiv pentru care a primit eticheta de „antinutrient”.

Totuși, specialiștii în nutriție au subliniat de-a lungul timpului că acest efect nu transformă alimentele bogate în acid fitic în produse nesănătoase, mai ales în contextul unei alimentații echilibrate.

Noua cercetare adaugă o perspectivă suplimentară, sugerând că acidul fitic ar putea avea și un rol biologic activ în susținerea sănătății intestinale.

Ce au analizat cercetătorii

Autorii studiului și-au propus să înțeleagă mai bine modul în care este activată enzima HDAC3, considerată importantă pentru menținerea integrității barierei intestinale.

Pentru aceasta, au realizat o serie de experimente pe culturi celulare și pe șoareci, concentrându-se asupra unei proteine numite IPMK, implicată în producerea mai multor compuși din familia inozitol-fosfaților, inclusiv a acidului fitic.

Cercetătorii au eliminat genetic această proteină pentru a observa efectele asupra activității HDAC3 și asupra funcției barierei intestinale.

De asemenea, au administrat acid fitic pentru a vedea dacă poate restabili funcționarea acestei căi biologice atunci când IPMK lipsește.

Cum ar putea contribui acidul fitic la protejarea intestinului

Rezultatele au indicat existența unei căi biologice care ajută la menținerea barierei intestinale, iar acidul fitic pare să joace un rol important în acest proces.

Potrivit cercetătorilor, acidul fitic poate activa enzima HDAC3, care contribuie la controlul unor gene asociate cu producerea metaloproteinazelor matriciale (MMP), enzime ce pot afecta structurile care mențin unite celulele intestinale.

Atunci când activitatea HDAC3 a scăzut, genele implicate în producerea MMP au devenit mai active, iar permeabilitatea intestinală a crescut în modelele animale analizate.

În experimentele în care acidul fitic a fost administrat ulterior, activitatea HDAC3 a fost restabilită, iar markerii asociați funcției barierei intestinale s-au îmbunătățit.

Legătura observată la pacienții cu boli inflamatorii intestinale

Cercetătorii au analizat și probe de țesut intestinal provenite de la persoane diagnosticate cu boala Crohn și colită ulcerativă.

Comparativ cu persoanele sănătoase, pacienții cu boli inflamatorii intestinale prezentau niveluri mai reduse ale proteinei IPMK.

Autorii studiului consideră că această observație sugerează o posibilă asociere între perturbarea acestei căi biologice și modificările de permeabilitate intestinală întâlnite în aceste afecțiuni.

Totuși, studiul nu demonstrează o relație cauzală și nu arată că acidul fitic poate preveni sau trata aceste boli.

Ce înseamnă rezultatele pentru alimentație

Potrivit autorilor, rezultatele se adaugă dovezilor care arată că alimentele vegetale influențează sănătatea intestinului prin mecanisme mai complexe decât simplul aport de fibre sau efectul prebiotic.

Leguminoasele, cerealele integrale, nucile și semințele conțin numeroși compuși bioactivi care pot interacționa cu procesele biologice din organism.

Pentru consumatori, concluzia practică rămâne aceeași: o alimentație diversificată, bazată pe alimente vegetale, este asociată cu numeroase beneficii pentru sănătate.

Sunt necesare studii la oameni

Autorii subliniază că rezultatele actuale provin din experimente preclinice și că sunt necesare studii clinice pentru a stabili dacă efectele observate în laborator și în modelele animale se regăsesc și la oameni.