Mulți oameni beau cafea pentru energie și concentrare, însă cercetătorii spun că băutura ar putea avea efecte și asupra microbiomului intestinal, potrivit mindbodygreen.
Noi cercetări sugerează că persoanele care consumă cafea au niveluri mai ridicate de Lawsonibacter asaccharolyticus, o bacterie intestinală considerată benefică și asociată cu producția de butirat — un acid gras cu lanț scurt care poate susține sănătatea digestivă și reduce inflamația.
Specialiștii spun că acest lucru ar putea explica o parte dintre efectele pozitive observate în unele studii despre consumul moderat de cafea și sănătatea metabolică.
Butiratul este un compus produs de anumite bacterii intestinale atunci când fermentează fibre și alte substanțe din alimentație.
Cercetătorii spun că butiratul joacă un rol important în menținerea sănătății intestinale. Acest acid gras cu lanț scurt contribuie la susținerea barierei intestinale — stratul protector care ajută la împiedicarea pătrunderii substanțelor nedorite din intestin în organism — și este asociat cu reducerea inflamației la nivel digestiv.
În același timp, butiratul reprezintă o sursă importantă de energie pentru celulele colonului și contribuie la menținerea echilibrului microbiomului intestinal. Nivelurile mai ridicate de butirat au fost asociate în mai multe cercetări cu o sănătate digestivă mai bună și cu reducerea unor procese inflamatorii.
Potrivit cercetării citate de mindbodygreen, persoanele care consumau peste trei cești de cafea pe zi aveau niveluri semnificativ mai ridicate de Lawsonibacter asaccharolyticus.
Cercetătorii spun că efectele nu par să fie legate exclusiv de cofeină.
Compuși precum acidul clorogenic — un polifenol prezent atât în cafeaua obișnuită, cât și în cea decofeinizată — par să contribuie la hrănirea anumitor bacterii benefice din intestin.
Acest lucru ar putea explica de ce unele beneficii asociate cafelei apar și în cazul variantelor fără cofeină.
Specialiștii spun că, pentru a maximiza potențialele beneficii asupra microbiomului, cafeaua neagră este considerată cea mai bună variantă.
Adaosurile bogate în zahăr și creme foarte procesate pot reduce unele dintre efectele pozitive asupra sănătății metabolice și digestive.
În același timp, cercetătorii recomandă asocierea cafelei cu alimente bogate în fibre și probiotice, precum:
În ultimii ani, microbiomul intestinal a devenit una dintre cele mai intens studiate teme din cercetarea medicală și nutrițională. Tot mai multe studii încearcă să înțeleagă felul în care bacteriile intestinale influențează digestia, inflamația, metabolismul, sistemul imunitar și chiar sănătatea mintală sau riscul anumitor boli.
Cercetătorii spun însă că microbiomul este extrem de complex și diferă foarte mult de la o persoană la alta. Din acest motiv, efectele alimentației asupra sănătății intestinale pot varia semnificativ în funcție de stilul de viață, genetică, diversitatea microbiomului și obiceiurile alimentare ale fiecărei persoane.
Specialiștiii atrag atenția că, deși rezultatele sunt considerate promițătoare, cafeaua nu este o soluție miraculoasă pentru sănătatea intestinală. Cercetătorii spun că eventualele beneficii apar, cel mai probabil, în contextul unui stil de viață echilibrat, care include o alimentație variată, suficient aport de fibre, somn adecvat, mișcare și gestionarea stresului.
Totuși, pentru multe persoane, consumul moderat de cafea ar putea reprezenta un obicei simplu care susține indirect sănătatea microbiomului, mai ales atunci când face parte dintr-o rutină alimentară echilibrată.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți