Obiceiul italienilor de a se așeza la masă ar putea influența refluxul gastric / Ce spun cercetătorii despre mâncatul pe fugă și digestie

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În multe orașe din Italia, prânzul încă înseamnă o pauză reală. Oamenii se așază la masă, mănâncă fără grabă, folosesc tacâmuri, discută și își acordă timp pentru masă, chiar și în timpul zilei de lucru. Pentru mulți oameni însă, prânzul arată complet diferit: un sandwich mâncat în fața laptopului, câteva minute între emailuri sau gustări luate în mașină ori în picioare. Iar cercetătorii spun că diferența nu ține doar de cultură sau stil de viață, ci și de modul în care organismul procesează mâncarea, potrivit GaminTraveler.

Tot mai multe studii analizează relația dintre poziția corpului, stres, viteza cu care mâncăm și simptome precum refluxul gastric.

Ce presupune, de fapt, obiceiul italienilor de a lua masa

În multe zone din Italia, mesele sunt încă tratate ca o pauză reală, nu ca o activitate făcută în paralel cu munca sau alte obligații. Oamenii se așază la masă, folosesc tacâmuri, mănâncă într-un ritm lent și își acordă timp pentru conversație și digestie.

Prânzurile durează adesea între 30 și 90 de minute, chiar și atunci când sunt simple sau luate în apropierea biroului. Telefonul și ecranele sunt rareori parte din masă, iar mâncatul nu este combinat cu emailuri, condus sau lucrul la laptop.

Ritmul mai lent înseamnă pauze între înghițituri, mai mult mestecat și o atenție mai mare acordată mesei în sine.

În acest context, spun specialiștii, organismul procesează mâncarea diferit față de situațiile în care mesele sunt luate pe fugă, în picioare sau în timp ce atenția este împărțită între mai multe activități.

Ce spun cercetările despre poziția corpului și reflux

Tot mai multe cercetări despre digestie și reflux gastric arată că poziția corpului și ritmul meselor pot influența felul în care organismul procesează mâncarea.

Atunci când o persoană mănâncă așezată, cu trunchiul într-o poziție verticală, gravitația ajută deplasarea alimentelor din esofag spre stomac și susține funcționarea normală a sfincterului esofagian inferior — structura care împiedică acidul gastric să urce înapoi spre esofag.

În schimb, mesele luate aplecat la birou, în mașină sau pe canapea, mai ales în poziții semi-culcate sau incomode, pot favoriza apariția refluxului.

Specialiștii spun că și viteza cu care mâncăm joacă un rol important.

Mesele rapide pot duce la umplerea bruscă a stomacului și la creșterea presiunii asupra sfincterului esofagian inferior, ceea ce face refluxul mai probabil.

În cazul meselor lente, stomacul se adaptează treptat, iar digestia are loc într-un ritm mai echilibrat.

Stresul și mâncatul „pe fugă” pot influența digestia

Mesele luate în timp ce lucrăm, răspundem la emailuri sau suntem stresați pot activa mai puternic sistemul nervos simpatic — asociat cu starea de alertă și stres.

Digestia funcționează însă mai eficient atunci când organismul se află într-o stare de „rest and digest”, asociată sistemului nervos parasimpatic.

Specialiștii spun că inclusiv atenția acordată mâncării poate influența digestia.

Faza cefalică a digestiei începe încă din momentul în care vedem, mirosim și anticipăm mâncarea. Atunci organismul începe deja să pregătească enzime și secreții digestive.

Când mâncatul se întâmplă în grabă și cu atenția împărțită între mai multe activități, această etapă poate fi afectată.