Campanie națională, în UK/ Ce alimente trebuie să ai în casă, în situații de urgență/ Conservele, untul de arahide, nuci, fructe uscate, lapte UHT și cereal, obligatorii/ O familie de 4 persoane ar avea nevoie de 168 de litri de apă doar pentru băut, timp de două săptămâni!

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În Marea Britanie, autoritățile pregătesc o nouă campanie națională de reziliență prin care populația va fi încurajată să păstreze acasă apă îmbuteliată și alimente neperisabile, tocmai pentru situații de urgență, în care aprovizionarea normală ar putea fi întreruptă.

O pană majoră de curent, o întrerupere a alimentării cu apă, fenomene meteorologice extreme sau chiar un atac cibernetic care afectează infrastructura pot transforma rapid o cămară obișnuită într-o resursă esențială.

Într-o situație de urgență, dieta nu trebuie să fie perfectă!

Îndrumările pun accent pe produse care nu se strică repede și, mai ales, care pot fi consumate fără gătire.

Ideea de bază este simplă: într-o situație de urgență, dieta nu trebuie să fie perfectă. Trebuie în primul rând să existe suficiente calorii și lichide.

Conserve de leguminoase și pește, unt de arahide, nuci, fructe uscate, lapte UHT și cereale care pot fi consumate fără gătire: acestea sunt printre cele mai utile alimente pentru un stoc de urgență. Dar adevărata provocare nu este mâncarea, ci apa. La un consum minim de trei litri pe zi, o familie de patru persoane ar avea nevoie de 168 de litri pentru numai două săptămâni, fără a include apa necesară pentru gătit sau igienă.

Dieteticianul Bahee Van de Bor recomandă, pentru primele zile, o combinație de carbohidrați, proteine, fructe sau legume și grăsimi, dar subliniază că alimentele trebuie să fie unele pe care familia le consumă deja în mod obișnuit, potrivit independent.co.uk.

Năutul, fasolea și lintea, printre cele mai utile alimente

Pentru construirea unui stoc, leguminoasele sunt printre cele mai practice produse.

Năutul, lintea, fasolea roșie, fasolea albă sau fasolea gătită la conservă oferă simultan carbohidrați, proteine și fibre. În plus, nu trebuie ținute la frigider înainte de deschidere și pot fi consumate direct din conservă.

Într-o situație în care nu există curent electric, gaz sau suficientă apă pentru gătit, acest detaliu devine extrem de important.

Un alt avantaj este prețul. Leguminoasele sunt, în general, printre cele mai ieftine surse de proteine care pot fi păstrate o perioadă lungă.

Și pot fi combinate foarte ușor. De exemplu, o conservă de năut poate fi amestecată cu porumb, roșii și ton și consumată fără nicio preparare termică.

Peștele la conservă aduce proteine și grăsimi

Peștele conservat este o altă categorie importantă.

Tonul oferă în primul rând proteine, în timp ce sardinele, macroul și somonul furnizează și grăsimi nesaturate, inclusiv acizi grași Omega-3.

În plus, conservele de pește au avantajul unei densități nutritive ridicate într-un volum relativ mic, ceea ce contează atunci când spațiul de depozitare este limitat.

Specialiștii atrag atenția însă asupra conținutului de sare. Pentru conservele de pește, fasole, legume sau supe este utilă compararea etichetelor și alegerea produselor cu un conținut mai redus de sodiu.

În cazul fructelor sau legumelor conservate, sunt de preferat variantele în apă, atunci când există această opțiune, și nu cele în sirop sau saramură.

Conservele nu sunt automat „mâncare proastă”

Una dintre prejudecățile frecvente este că alimentele conservate ar fi mult mai puțin nutritive decât cele proaspete.

Specialiștii citați arată însă că diferențele pot fi mult mai mici decât își imaginează consumatorii.

În ceea ce privește macronutrienții — carbohidrați, proteine, grăsimi și fibre — precum și anumite vitamine liposolubile și minerale, alimentele conservate pot rămâne valoroase din punct de vedere nutrițional. Nivelurile exacte depind însă de aliment, procesare și depozitare.

Într-un stoc de urgență, avantajul lor principal este și mai pragmatic: pot fi păstrate mult timp și, în multe cazuri, pot fi mâncate imediat.

Pastele și orezul sunt bune. Dar există o problemă

La prima vedere, orezul și pastele par produsele perfecte pentru un stoc de criză.

Sunt ieftine, ocupă puțin spațiu și rezistă mult timp.

Problema apare însă atunci când urgența presupune lipsa curentului, a gazului sau o cantitate limitată de apă.

Ambele trebuie fierte, ceea ce înseamnă energie și apă. Din acest motiv, specialiștii recomandă ca pastele și orezul să facă parte din rezervă, dar să nu reprezinte baza unui stoc gândit pentru o pană majoră de utilități.

Dacă există o modalitate sigură de gătire, devin din nou foarte utile.

Biscuiții integrali, turtele de ovăz și cerealele pot fi mai practice

Pentru situațiile în care nu există posibilitatea de a găti, sunt preferabile alimentele care pot furniza carbohidrați imediat.

Biscuiții integrali, turtele de ovăz și cerealele bogate în fibre sunt exemple bune.

Ovăzul are un avantaj suplimentar: nu trebuie neapărat fiert. Poate fi lăsat la înmuiat în lapte UHT sau într-un alt lichid disponibil.

Laptele UHT poate fi păstrat luni întregi nedeschis, iar laptele praf este și el o soluție, cu condiția să existe suficientă apă pentru preparare.

Untul de arahide: multe calorii într-un borcan mic

Un aliment foarte eficient pentru un stoc de urgență este untul de arahide.

Nu necesită gătire, este dens caloric și aduce simultan proteine și grăsimi.

Din aceeași categorie fac parte nucile și semințele, preferabil nesărate.

Fructele uscate pot completa rezerva cu carbohidrați și pot înlocui, măcar parțial, dulciurile care ocupă mai mult spațiu și au adesea o valoare nutritivă mai redusă.

Într-o situație de urgență, densitatea calorică devine importantă: este mai eficient să depozitezi un produs care oferă multă energie într-un volum redus.

Condimentele și cafeaua devin importante după câteva zile

Dacă întreruperea aprovizionării durează două sau trei zile, oamenii sunt mai puțin preocupați de varietate.

După 10-12 zile însă, mesele repetitive pot deveni greu de suportat.

De aceea, specialiștii recomandă și produse aparent secundare: ulei, sosuri, muștar, condimente, ierburi aromatice, ceai, cafea și câteva gustări preferate.

Nu sunt indispensabile supraviețuirii, dar pot face mult mai ușor de suportat o perioadă în care meniul este construit zilnic din aceleași conserve și produse uscate.

Regula simplă: ce se poate mânca fără folosirea aragazului și a frigiderului?

Diferența dintre o cămară obișnuită și o rezervă pentru situații de urgență poate fi redusă la o întrebare:

Poți deschide produsul și îl poți consuma în siguranță fără plită, cuptor, cuptor cu microunde sau frigider?

Dacă răspunsul este da, produsul este potrivit pentru o rezervă de urgență.

Specialiștii dau și câteva exemple de mese care pot fi pregătite fără gătire: năut cu porumb, roșii și ton; turte de ovăz cu unt de arahide și fructe; fasole cu biscuiți și legume conservate.

Congelatorul poate ajuta, dar nu trebuie să fie baza planului

Legumele congelate, pâinea sau supele pot fi foarte utile dacă alimentarea cu energie electrică funcționează.

În plus, produsele congelate reduc risipa alimentară în perioade normale.

Dar există un motiv evident pentru care nu trebuie construite proviziile exclusiv în jurul congelatorului: dacă situația de urgență presupune o pană prelungită de curent, aceste alimente devin rapid vulnerabile.

Apa este problema adevărată: minimum 2,5-3 litri pe zi

Mâncarea poate fi relativ ușor depozitată. Apa este mult mai dificilă.

Recomandările britanice citate indică un necesar minim de aproximativ 2,5-3 litri de apă potabilă de persoană pe zi, în condiții de supraviețuire.

La trei litri pe zi, calculele devin rapid impresionante. O singură persoană ar avea nevoie de: 9 litri pentru trei zile; 21 de litri pentru o săptămână și 42 de litri pentru două săptămâni.

Pentru o familie de patru persoane, necesarul pentru 14 zile ajunge la 168 de litri de apă. Asta înseamnă 112 sticle de 1,5 litri, doar despre apa pentru băut. Pentru gătit și igienă, necesarul poate crește de peste trei ori.

Iar recomandările merg și mai departe.

Un nivel de aproximativ 10 litri de persoană pe zi oferă mai mult confort, deoarece permite nu doar hidratarea, ci și o parte din necesarul pentru gătit și igienă.

În cifre, aceasta înseamnă: 70 de litri de persoană pentru o săptămână; 140 de litri de persoană pentru două săptămâni;

560 de litri pentru o familie de patru persoane, timp de două săptămâni. Ceea ce, trebuie să recunoaștem, este o cantitate enormă pentru un apartament obișnuit.

Și nici această cifră nu acoperă neapărat toate situațiile. Bebelușii, persoanele care folosesc anumite dispozitive medicale și animalele de companie pot crește necesarul.

De ce oamenii nu își fac provizii?

Principalele probleme sunt foarte concrete. Un sfert dintre participanții la sondaj se temeau că produsele cumpărate pentru situații de urgență vor expira și vor trebui aruncate. Alți 18% au declarat că pur și simplu nu au suficient spațiu de depozitare.

Costul constituie și el o barieră evidentă. Tocmai de aceea, experții nu recomandă transformarea unei camere într-un depozit permanent de conserve.

O soluție mai eficientă este principiul rotației. În loc să cumperi zeci de produse pe care nu le folosești niciodată, poți păstra o cantitate puțin mai mare din alimentele consumate în mod obișnuit. Când folosești o conservă din stoc, cumperi alta și o pui în spatele celor existente. Astfel, proviziile sunt permanent reînnoite și scade riscul ca produsele să expire.

Pentru stocarea de lungă durată în vederea situațiilor de urgență, recomandările britanice preferă apa îmbuteliată în recipiente sigilate din fabrică, în locul recipientelor umplute acasă cu apă de la robinet. Motivul este că ambalajul alimentar sigilat asigură o calitate și o siguranță mai predictibile pe termen lung.