Consumatorul decide soarta producătorilor români. Tanczos Barna: Alegerea produselor locale susține economia

Consumatorul este cel care oferă cel mai mare sprijin pentru producătorii din România, dincolo de orice reglementare, orice subvenţie sau orice intervenţie în piaţă, a declarat, miercuri, ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, citează Agerpres.

„Este o ocazie bună pentru toată lumea să deguste aici în curtea ministerului produsele de la fermele din România direct de la producători şi să conştientizăm că prima decizie şi cea mai importantă decizie este la noi, la consumator. Avem provocări uriaşe şi pe piaţa cărnii de porc şi pe piaţa cărnii de pasăre şi pe piaţa laptelui, dar, până la urmă, dincolo de orice reglementare, orice subvenţie, orice intervenţie în piaţă, consumatorul este cel care oferă cel mai mare sprijin pentru producătorii din România. Fermierii încearcă să livreze produse bune pentru consumatori şi consumatorul trebuie să ia decizia corectă, să consume cât mai mult produs românesc făcut în ţară, pentru că prin acest lucru ajutăm economia noastră, economia naţională”, a afirmat Tanczos Barna, prezent la Târgul de Produse Tradiţionale organizat în curtea ministerului.

Acesta a explicat că există situaţii în care produsele din import ajung să fie mai ieftine decât cele româneşti, inclusiv în cazul cărnii de porc, însă consideră că românii ar trebui să facă alegeri „conştiente şi responsabile”.

„Nu este simplu să reglementăm ce înseamnă produs românesc. În ciuda acestui fapt, toate marile lanţuri comerciale au câte un program propriu prin care promovează aceste produse româneşti. Ne-am întâlnit acum câteva zile cu cei mai mari retaileri în încercarea de a găsi soluţii pentru a sprijini producătorii de carne de porc din ţară şi am văzut că toţi, fără excepţie, au câte un program propriu prin care pun la raft, pun în vitrină carne de porc din România. Le recomand tuturor consumatorilor din această ţară să ia decizii conştiente. Trebuie să fie conştienţi de faptul că fiecare produs făcut în ţară ajută economia acestei ţări. Sunt situaţii când produsele aduse de afară sunt puţin mai ieftine, inclusiv la carnea de porc, de exemplu. Pieptul de porc poate să fie mai ieftin dacă se aduce din Spania. Explicaţia este simplă: acolo pulpa este valorificată superior, prin produse foarte scumpe, precum jambonul sau prosciutto în Italia sau alte produse în alte ţări. Acele pieţe consumă piese foarte scumpe, de aceea ce rămâne poate să invadeze alte pieţe din Uniunea Europeană, inclusiv piaţa din România”, a explicat oficialul.

El a arătat că produsele româneşti pot costa „cu doi-trei lei mai mult pe kilogram”, însă a insistat că alegerea produselor locale contribuie direct la susţinerea economiei şi a fermierilor autohtoni. „Chiar şi în situaţia asta, le recomand să ia o decizie conştientă, raţională, responsabilă şi să ne sprijinim producătorii din această ţară”, a adăugat ministrul interimar al Agriculturii.

Referindu-se la sectorul cărnii de porc din România afectat de pesta porcină africană, vicepremierul a afirmat că actualul sistem de intervenţie este „ineficient” şi trebuie descentralizat, astfel încât autorităţile locale să poată reacţiona rapid.

„Am avut două sau trei discuţii în aceste zile cu colegii din ANSVSA, cu asociaţiile de vânătoare, cu AGVPS-ul şi cu producătorii. Ne-am întâlnit şi cu mari de lanţuri de retail şi mai avem un rând de întâlniri, de discuţii cu procesatorii, cu abatoarele. Ceea ce pot spune acum este că trebuie schimbată intervenţia în cazul pestei porcine. În cazul mistreţului, de exemplu, modul în care intervenim de la centru, cu cote de vânătoare de la Ministerul Mediului, nu este unul operaţional şi nu este eficient. Trebuie să gestioneze problema cei de pe plan local, comitetul de criză de la faţa locului, din judeţ, cotele suplimentare să fie aprobate acolo, intervenţia să fie făcută imediat acolo, plăţile să se facă prin direcţiile agricole sau prin direcţia din Agenţia de Mediu. După ce trece această perioadă de interimat, următorul guvern trebuie să facă această descentralizare a intervenţiei pentru a închide acele zone cât se poate de repede şi pentru a limita riscurile la faţa locului”, a explicat Tanczos Barna.

În opinia sa, un alt factor de risc este cel legat de creşterea porcilor din gospodăriile populaţiei, iar acolo ANSVSA şi MAI trebuie să limiteze pe cât posibil mişcarea animalelor. „Nu cred că în această ţară cineva va reuşi să oprească vreodată creşterea porcului în gospodărie. Este o tradiţie, este un element care nu poate să lipsească din gospodăria populaţiei. Trebuie să fim conştienţi de acest lucru şi atunci trebuie să modelăm intervenţiile pe această tradiţie românească care nu poate fi eradicată şi nici nu trebuie. Putem limita însă foarte mult mişcarea. Mişcarea în interiorul comunităţii locale, în localitate, sau mişcarea în cadrul circumscripţiei sanitar-veterinare, iarăşi pentru a limita la maximum răspândirea. Dacă facem câteva lucruri de genul acesta, cu siguranţă lucrurile vor evolua într-o direcţie bună”, a mai spus Tanczos.

Vicepremierul a admis că autorităţile nu au reuşit până acum să gestioneze eficient problema pestei porcine africane şi a subliniat că este nevoie de „soluţii locale, eficiente şi imediate”.

„Este o luptă lungă. Până acum am avut ani de ineficienţă, nu reuşim să ieşim din această situaţie. (…). Trebuie să ieşim din această încercare şi din această pedalare în van şi să găsim alte soluţii locale, eficiente, imediate. Poate în cazul acela vom fi mult mai eficienţi”, a mai transmis ministrul interimar al Agriculturii.

Tanczos Barna a făcut un tur al Târgului de Produse Tradiţionale, a salutat producătorii prezenţi şi a discutat cu aceştia pentru a afla mai multe despre produsele lor şi despre provocările pe care le întâmpină în activitatea de zi cu zi. Acesta a achiziţionat şi câteva produse de la ei şi a îndrumat un turist italian să încerce brânza românească.

Târgul de produse tradiţionale din curtea MADR continuă până pe 8 mai 2026 şi oferă vizitatorilor o gamă variată de produse tradiţionale: brânzeturi, carne, peşte, miere, fructe, legume şi multe alte bunătăţi.