Ciorba de pui „a la grec” consumată în România este o adaptare locală, mai calorică, a celebrului amestec de ou și lămâie, la care s-a adăugat smântâna, ingredient absent în rețeta originală elenă. Deși astăzi este considerată un simbol al Greciei sub numele de avgolemono, această tehnică își are originile în bucătăria evreilor sefarzi din Spania medievală. Cunoscut inițial sub numele de agristada, sosul folosea ouă și elemente acide (precum sucul de struguri necopți sau rodia) pentru a îngroșa și aroma diverse preparate fără a apela la făină sau grăsimi.
Odată cu diaspora evreiască de la sfârșitul secolului al XV-lea, rețeta s-a răspândit în întregul bazin mediteranean, în Balcani și în Imperiul Otoman, adaptându-și numele în funcție de regiune, de la terbiye în turcă la fricassea în Italia.
În timp ce în Grecia a devenit o metodă fundamentală de a desăvârși supele sau preparate precum dolmades, în România a evoluat spre varianta de ciorbă sățioasă pe care o cunoaștem astăzi.
Dacă îți place și cu smântână nu e supărare, amestec-o cu gălbenușurile înainte de a turna zeama fierbinte.
Poftă bună!
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți