Dieta mediteraneană ar putea încetini îmbătrânirea prin proteine microscopice din celule, arată un nou studiu. Uleiul de măsline, peștele și leguminoasele apar printre alimentele-cheie

Dieta mediteraneană, deja asociată în numeroase studii cu un risc mai mic de boli cardiovasculare, diabet și declin cognitiv, intră acum într-o nouă etapă de explicație științifică. Earth.com arată că acest model alimentar ar putea influența îmbătrânirea prin intermediul unor microproteine produse în mitocondrii, structurile celulare responsabile de energia organismului. Noul studiu a fost realizat de cercetători de la USC Leonard Davis School of Gerontology și a fost publicat în revista Frontiers in Nutrition.  Cercetarea s-a concentrat pe două microproteine mitocondriale, numite Humanin și SHMOOSE, despre care autorii spun că au rol protector pentru celule, creier și inimă.

Concluzia studiului este că persoanele în vârstă care urmează mai îndeaproape dieta mediteraneană au niveluri mai mari ale acestor două microproteine. În același timp, ele prezintă niveluri mai mici ale unor markeri de stres oxidativ, proces asociat cu deteriorarea celulară și cu accelerarea îmbătrânirii.

Cercetătorii au analizat adulți vârstnici și i-au împărțit în funcție de gradul de aderență la dieta mediteraneană. Grupul care a urmat mai fidel acest tip de alimentație a avut valori mai mari ale Humanin și SHMOOSE, iar analiza probelor de sânge a indicat și o reducere a markerilor de stres oxidativ, inclusiv a celor legați de activitatea Nox2.

Autorii spun că aceste microproteine ar putea reprezenta o verigă biologică nouă între alimentație și îmbătrânirea sănătoasă. În comunicatul USC, profesorul Roberto Vicinanza afirmă că ele pot funcționa ca „mesageri moleculari” care traduc ceea ce mâncăm în modul în care celulele funcționează și îmbătrânesc. Studiul sugerează astfel un nou mecanism prin care dieta mediteraneană poate proteja sănătatea cardiovasculară și cerebrală.

Lista alimentelor benefice

Pe lista alimentelor asociate mai clar cu niveluri mai mari ale acestor microproteine apar uleiul de măsline, peștele și leguminoasele. Potrivit studiului, consumul zilnic de cel puțin o lingură de ulei de măsline a fost legat de valori mai mari atât pentru Humanin, cât și pentru SHMOOSE. În plus, un consum mai mare de pește și leguminoase a fost asociat cu niveluri crescute de Humanin, iar un aport mai redus de carbohidrați rafinați, precum pâinea albă, a fost legat de niveluri mai mari de SHMOOSE.

Mitocondriile, adesea numite „uzinele energetice” ale celulei, nu produc doar energie, ci joacă un rol important și în răspunsul organismului la stres, în metabolism și în procesele de îmbătrânire. Când funcționează prost, crește riscul de boală. De aceea, cercetătorii consideră că microproteine precum Humanin și SHMOOSE pot deveni markeri valoroși pentru a înțelege mai bine relația dintre dietă, mitocondrii și sănătatea pe termen lung.

Studiul vine însă și cu o limitare importantă. Cercetarea a fost una de dimensiuni reduse și arată o asociere, nu o dovadă directă de cauzalitate. Autorii spun explicit că este nevoie de studii suplimentare pentru a vedea dacă schimbarea alimentației poate crește direct nivelul acestor microproteine și dacă acest lucru reduce efectiv riscul de boală.

Chiar și așa, datele se adaugă unui corp mai larg de dovezi care susțin avantajele dietei mediteraneene. Acest model alimentar pune accent pe cereale integrale, fructe, legume, nuci, leguminoase, ulei de măsline și pește și limitează carnea roșie și alimentele ultraprocesate. Iar acum, pe lângă beneficiile deja cunoscute, cercetătorii propun și o explicație nouă, la nivel molecular, pentru felul în care această dietă ar putea sprijini o îmbătrânire mai lentă și mai sănătoasă.