Cum își îngrijește un părinte medic copilul răcit și ce îi dă să mănânce / Dr. Mirel Mogoș doboară mituri și recomandă iaurt rece și înghețată, la durerea în gât, și interzice sucurile de citrice

Un părinte medic își îngrijește copilul răcit urmând principii științifice simple, dar foarte eficiente. Nu e vorba de „trucuri miraculoase”, ci de evitarea exceselor, a declarat, pentru G4Food, dr. Mirel Andrei Modoș, medic specialist medicină de familie.

„Când ești medic, iar copilul tău este bolnav, privești lucrurile cu îngrijorare, ca orice părinte, dar le și evaluezi “la rece”, ca să poți oferi tratamentul corect. „Consecvența” într-o boală acută poate fi chiar dăunătoare. De exemplu, nu ești consecvent dând antitermice la opt ore, chiar și când copilul nu mai are febră. Din contră, ești adaptabil. Tratezi simptomul când apare și te oprești când dispare. În medicină, este nevoie de adaptabilitate când tratăm boli. În medicină, consecvența este bună în prevenție”, explică dr. Mogoș.

Gâtul inflamat devine și mai dureros, de la lichidele calde

La fel și la mâncare: nu ești „consecvent” obligând copilul să mănânce trei mese pe zi dacă el e apatic și are gâtul inflamat. Te adaptezi oferindu-i lichide, supe, alimente moi, doar când tolerează.

„În general, lumea confundă răceala bacteriană cu cea virală. Uneori se administrează fără sens antibiotic. De asta poate trebuie să-i zicem infecție de tract respirator superior, care poate fi o viroză (în 80-90% din cazuri) sau o infecție bacteriană primară (cum e faringita streptococică), fără să ne referim neapărat la complicații.

Când copilul are febră, tușește sau îi curge nasul, părinții spun simplu că «a răcit». Însă, pentru un medic, sub această umbrelă se ascund două lumi complet diferite: virozele (care trec de la sine) și infecțiile bacteriene (care pot necesita tratament specific). Când îmi tratez propriul copil, nu aplic scheme rigide sau «consecvență» absolută, ci o regulă de aur: adaptabilitatea în funcție de simptome și evoluție.

Când este o faringită (virală sau bacteriană), mucoasa este deja hiperemică, edemațiată și dureroasă. Dacă îi dai copilului un ceai cald sau o supă caldă, nu faci decât să crești fluxul sanguin local, ceea ce accentuează edemul (umflătura) și, implicit, durerea. Deci nu cald, ci rece. Studiile și ghidurile moderne de pediatrie recomandă lichide la temperatura camerei sau chiar reci (inclusiv înghețată sau apă de la frigider), deoarece frigul produce vasoconstricție, reducând inflamația locală și acționând ca un ușor anestezic”, recomandă dr. Mogoș.

Hidratare multă, dar fără sucuri de citrice

În viroze, hidratarea este foarte importantă, mai ales atunci când copilul este febril.

„Hidratare multă, dar adaptată: apă, ceaiuri sau supe la temperatura camerei. Dacă cel mic acuză dureri în gât (inflamație), evitați lichidele calde, deoarece acestea accentuează edemul și durerea locală (căldura dilată vasele de sânge). Optați pentru lichide reci, compoturi de la frigider sau chiar înghețată, care au un efect calmant și reduc inflamația faringiană. Nu recomand sucurile citrice. Când mucoasa faringiană este roșie și inflamată, acidul citric va acționa ca sarea pe rană. Nu e o chestiune de „dacă”, ci mai degrabă o certitudine că va provoca usturime (odinofagie accentuată). Copilul va asocia mâncatul cu durerea și va refuza complet alimentația și hidratarea”, explică medicul.

Iaurtul rece, ideal în viroze

Cu toții au auzit frecvent că este ideal să dăm copiilor, când au viroze,  un iaurt, însă doar „dacă îl tolerează”.

„Ideea asta vine, probabil, din mitul urban că lactatele produc mai mult mucus (mit demontat de studiile științifice, care arată că lactatele doar îngroașă temporar saliva, dar nu cresc secreția de mucus). Iaurtul (rece de la frigider) este, de fapt, unul dintre cele mai bune alimente în viroze. Alunecă ușor pe gât, calmează inflamația, prin temperatură și textură, și aduce un aport bun de calorii și probiotice”, declară dr. Mirel Mogoș.

 ​Alimentația în viroze: adaptată, hrănitoare și ușor de înghițit

• ​ Lichide și supe – Supă de pui sau ciorbe ușoare (servite la temperatura camerei, nu fierbinți, pentru a nu accentua durerea în gât. Ceaiuri la temperatura camerei, îndulcite cu miere. “Trebuie spus că mierea are rol calmant pentru tuse, dar se oferă strict copiilor cu vârste de peste un an, din cauza riscului de botulism”, a precizat medicul.
• ​Alimente moi și reci – ​Iaurt rece, de la frigider. “Nu doar că alunecă ușor pe gât, dar și acționează ca o compresă rece, calmând inflamația”, spune dr. Mogoș. De asemenea, sunt recomandate și pPiureuri moi, de cartof sau morcov, dar și orez sau paste simple.
•  Fructe blânde – Banane sau mere coapte/piure de mere.

Alimente interzise, pentru a nu agrava starea copilului

• ​Citricele și fructele acide (portocale, lămâie, ananas) – pe un gât roșu și inflamat, acidul provoacă usturime severă
• ​Mâncarea grea, prăjită sau foarte condimentată.
• ​Sucurile acidulate din comerț.

“Regula de aur: „Forțarea” copilului să mănânce. În faza acută a bolii, lipsa poftei de mâncare este un răspuns natural al organismului, care își concentrează energia pe combaterea infecției, nu pe digestie. Prioritatea este hidratarea, nu caloriile solide! Așadar, nu forțați copilul să mănânce”, ne sfătuiește medicul.