Pastele de vineri seara. Ce fel de sos ar merge peste niște paste în formă de cercuri olimpice?

Varianta postată de campioana olandeză era cu sos de roșii și Parmigiano Reggiano deasupra. Dar versiunile propuse sunt de mai multe feluri, pentru a se putea încadra în preferințe și tipul de dietă pe care îl urmează fiecare sporit. Inclusiv cu ragu din carne Unul din dressingurile cele mai consumate s-a dovedit a fi cel alla crudaiola, adică în versiune crudă, un dressing negătit, din măsline, capere, coajă de lămâie și colatura di alici.

Dressing, pentru a folosi termenul internațional, italienii spun oricărei combinații care se adaugă peste paste condimento. Iar colatura di alici este un sos obținut din prelucrarea peștilor mici anșoa, care se inspiră cumva de la garum, sosul pe care îl foloseau romanii.

La fel ca și porțiile de tiramisù, luate cu asalt în fiecare zi și care se termină cel mai repede, pastele în formă de cercuri olimpice par să fi fost îndrăgite la unison de aproape toată lumea. Stă mărturie faptul că mulți dintre sportivi postează porții cu pastele olimpice pe propriile conturi sociale.

Suveranismul, varianta gastronomică

Și chiar dacă aprecierea meniului pe care îl pune la dispoziție restaurantul olimpic self service pare generală, nu pot să nu existe și voci critice. Cum este cea a patinatorul georgian Gleb Smolkin.

Potrivit publicației gastronomice Il Gusto, acesta spune că nu mai suportă mâncarea italiană și ar fi preferat să găsească în meniu mâncare georgiană și rusească, pentru că cea europeană este „monotonă”. O versiune inedită a vechii zicale cu gâștele și orzul, cine știe dacă o fi vreuna similară și în fosta republică sovietică.

„În sat nu exista niciun fel de bucătărie rusească sau georgiană, nimic de genul acesta. Mâncarea de aici este europeană și destul de monotonă. Pastele încep să mă plictisească și să-mi întoarcă stomacul pe dos, sper să schimbe meniul, pentru că promiseseră că o vor face la fiecare cinci zile”, a postat el pe rețele.