FOTO: Dreamstime/ Siarhei Yurchanka
Ni se întâmplă tuturor mai ales de la o anumită vârstă încolo: lipsă de concentrare, epuizare încă de la prima oră a dimineții, uitări frecvente, insomnie, schimbări de dispoziție fără sens sau căderi emoționale. Să fie stresul? Să fie lipsa somnului? Să fie faptul că ești pe cale să iei o decizie care îți va schimba viața? Sau că în ultima vreme problemele s-au acumulat?
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Răspunsul, care poate fi afirmativ în toate aceste cazuri, merge de fapt mult mai departe. Se numește neuroinflamație și este un concept încă necunoscut pentru mulți. În ultimii ani s-a vorbit mult despre inflamația cronică, dar nu atât de mult despre faptul că creierul, la fel ca și corpul, se poate inflama. De fapt, așa cum explică Elena Garrido, specialistă în nutriție funcțională și psico-neuro-imuno-endocrinologie, neuroinflamația este silențioasă, dar se simte. Iar toate acele simptome pe care le descriem în continuare sunt dovezi că al nostru creier cere ajutor, notează ABC.
Creierul tău este inflamat
În cartea sa, Creierul tău este inflamat (Tu cerebro está inflamado), experta explică faptul că inflamația cerebrală este o problemă majoră de sănătate despre care puțini vorbesc și că este esențial să învățăm cum să o inversăm. Ea oferă un ghid practic pentru a înțelege cum influențează creierul alimentația deficitară, stresul și toxinele, oferind soluții practice pentru a recupera energia și claritatea mentală prin nutriție antiinflamatoare, activarea nervului vag, eliminarea toxinelor și îngrijirea mitocondriilor.
Semne care ne indică faptul că am putea suferi de neuroinflamație
Neuroinflamația este o inflamație cerebrală cronică, adică prelungită în timp. În orice caz de inflamație, sistemul imunitar încearcă să repare o daună. Dacă dauna este punctuală (o lovitură la genunchi), vorbim de inflamație acută. Dar dacă dauna este continuă (din cauza obiceiurilor proaste) și nu poate fi reparată, inflamația se cronicizează.
Cum ne afectează? Dacă intestinul este „al doilea creier”, primul creier este centrul de comandă al tuturor sistemelor. Dacă acesta este inflamat, alte sisteme vor cădea în cascadă. De aceea, unii oameni dezvoltă probleme de piele, alții probleme digestive, iar alții pot ajunge la boli neurodegenerative.
„Steagurile roșii” (Red flags):
-
Ceață mentală (brain fog) și incapacitate de concentrare.
-
Senzația de oboseală sau „minte tulbure” încă de dimineață.
-
Uitări frecvente și iritabilitate.
-
Anxietate, apatie, probleme de somn.
-
Simptome fizice: dureri de cap recurente sau probleme digestive.
Alimentația: Primul filtru împotriva inflamației
Aparatul digestiv este bariera care separă exteriorul de organism. Dacă nu avem grijă de alimentație, acesta va lăsa să treacă substanțe care ne pot afecta creierul prin fluxul sanguin sau prin neurotransmițători.
Ce înseamnă să mănânci corect? Recomandarea universală este: nu mânca junk food, mănâncă mâncare adevărată. Mulți cred că mănâncă sănătos, dar nu citesc etichetele. De exemplu, „puiul” din supermarket poate conține un procent mic de carne și mulți aditivi. Soluția este mâncarea proaspătă: carne, pește, fructe, legume.
Alimente antiinflamatoare: Alimentele bogate în Omega-3 sunt natural antiinflamatoare. Totuși, nutriția trebuie personalizată. Pentru cineva cu probleme de histamină, peștele poate cauza alergii. Pentru cineva cu exces de floră microbiană, ceapa sau broccoli (bogate în inulină) pot fi o problemă. Baza este să mănânci „curat”, adică să eviți produsele cu ingrediente pe care nu le înțelegi (E-uri, glutamați, nitriți).
Mitul zahărului și „drogarea” creierului
Zahărul nu este mâncare, ci un produs procesat în laborator. Acesta provoacă:
-
Vârfuri de glicemie: toxice pentru sânge, obligând pancreasul să secrete insulină în exces.
-
Activarea dopaminergică: creierul devine practic dependent, „se droghează”. După un vârf de zahăr urmează o prăbușire rapidă, care cauzează amețeli, foame, oboseală și anxietate. Deși creierul nostru este programat evolutiv să caute carbohidrați rapid absorbiți pentru supraviețuire, în contextul actual de abundență, acest mecanism ne îmbolnăvește.
Importanța activării nervului vag
Nervul vag este „autostrada” care transmite semnalele de relaxare (sistemul nervos parasimpatic) de la creier către organe.
-
Sistemul simpatic: Este ce care ne ține în alertă (luptă sau fugi). Este util punctual, dar în ziua de azi trăim într-un stres constant (lumina artificială, facturi, șefi).
-
Consecințe: Când suntem stresați, corpul oprește funcțiile „neesențiale” pe moment, cum ar fi digestia, ducând la probleme de sănătate.
Cum activăm relaxarea?
-
Respirația: Tehnica respirației din diafragmă 4-7-8.
-
Expunerea la apă: Dușuri reci dimineața (pentru energizare) și calde seara (pentru relaxare).
-
Lumina solară: Este vital să ieșim afară pentru a regla ritmul circadian.
-
Mișcarea și stretching-ul: Reduc tensiunea acumulată.
Mitocondriile, numite și fabrici de energie
Mitocondriile sunt „uzinele” de energie ale celulelor. Dacă acestea nu funcționează bine:
-
Produc radicali liberi care duc la stres oxidativ.
-
Creierul devine mai lent și mai puțin eficient.
-
Se accelerează îmbătrânirea cerebrală și riscul de declin cognitiv.
Împreună cu relaxarea și o alimentație adecvată (alimente bogate în antioxidanți, precum fructe de pădure, legume, care reduc stresul oxidativ, ori grăsimi sănătoase din pește), exercițiul fizic este cel mai puternic stimulent pentru crește numărul de mitocondrii. Trebuie practicat cu regularitate – într-o formă sau alta – indiferent de vârsta pe care o avem.
Îmbătrânirea cerebrală și hormonii
Îmbătrânirea nu se vede doar pe piele. Inflamația persistentă în creier atacă neuronii sănătoși și dereglează hormonii. Hormonii sunt mesagerii creierului; dacă comunicarea e întreruptă, organele nu își mai îndeplinesc funcțiile corect. Echilibrul neurotransmițătorilor (serotonină, dopamină, GABA) este esențial pentru ca acest sistem să funcționeze armonios.
