Sursa foto: Pexels
Fiind aplicații care funcționează pe baza unui algoritm, ele pot induce consumatorul în eroare, deoarece informațiile oferite nu sunt întotdeauna complete și uneori sunt confuze, susține La Vanguardia.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Scanarea produselor din supermarket cu aplicații
Prin simpla scanare cu telefonul mobil a codului de bare al unui aliment, utilizatorul primește instant o evaluare a cât de „sănătos” este produsul și decide dacă îl pune sau nu în coș. Aceasta este promisiunea unor aplicații precum Yuka, Open Food Facts, MyRealFood sau El CoCo, care au adunat milioane de descărcări în ultimii ani și fac parte acum din rutina multor consumatori. Dar cât de fiabile sunt, de fapt, pentru a lua decizii legate de ceea ce mâncăm?
Organizația Consumatorilor și Utilizatorilor, un fel de Protecție a Consumatorilor din Spania, a analizat în detaliu modul de funcționare al acestor instrumente și concluzia a fost clară: deoarece funcționează pe bază de algoritm, ele pot induce în eroare, iar informațiile nu sunt întotdeauna complete și, uneori, sunt chiar confuze.
Diferențe între aplicații
OCU a comparat cele mai populare aplicații și a descoperit diferențe importante în evaluările lor. Yuka, de exemplu, se bazează pe sistemul Nutriscore și penalizează mult prezența aditivilor, ceea ce poate duce la scoruri mici pentru produse cu valoare nutrițională bună, doar din cauza listei de ingrediente. Mai mult, algoritmul Yuka favorizează produsele ecologice, fără să țină cont de proveniența sau tipologia lor.
„Nu are sens să penalizăm un produs doar pentru că are aditivi”, explică Abel Mariné, profesor emerit la Campusul de Alimentație al Universității din Barcelona. „Aditivii autorizați sunt siguri și testați riguros. Desigur, este mai bine să consumăm alimente fără aditivi, pentru că înseamnă că mâncăm proaspăt. Însă, realist vorbind, acest lucru nu este mereu posibil. Nu ar trebui să se creeze o neîncredere nejustificată în aditivii alimentari”.
Open Food Facts funcționează pe bază colaborativă, cu o bază de date deschisă, utilă mai ales pentru produse mai rare. Totuși, specialiștii subliniază că informațiile depind de ceea ce adaugă utilizatorii, iar aceste informații nu sunt întotdeauna verificate. De aceea, Mariné atrage atenția că este important să știm cine furnizează datele și ce pregătire are. „Există multă intruziune în domeniul nutriției, persoane fără formare adecvată care dau informații înșelătoare”.
MyRealFood, creată de un nutriționist spaniol, Carlos Ríos, clasifică produsele după gradul de procesare, în trei categorii: „hrană reală”, „ultraprocesate” și „procesate bune”.
El CoCo evaluează produsele pe baza a două sisteme: Nutriscore, care oferă o evaluare nutrițională globală, și clasificarea NOVA, care le împarte după gradul de procesare (nivelul 1 = alimente proaspete, nivelul 4 = ultraprocesate). Combinația poate genera mesaje contradictorii: de exemplu, o băuntură pe bază de cacao 0 % este „de evitat” pentru NOVA, dar „nutrițional sănătos” pentru Nutriscore.
Probleme de percepție
Pentru nutriționistul Luis Alberto Zamora, problema nu este tehnologia, ci modul în care oamenii o folosesc. „Aceste aplicații fac ca publicul să se concentreze pe alimente individuale, nu pe dietă în ansamblu. Or, sănătatea nu depinde de un singur produs, ci de ceea ce mâncăm zi de zi. Educația nutrițională nu poate fi înlocuită de nicio aplicație”.
Și Zamora, și Mariné avertizează asupra chimiofobiei: multe aplicații penalizează prezența aditivilor, deși conservanții sunt adesea necesari pentru stabilitatea și siguranța produselor. Mariné amintește un citat celebru al medicului Francisco Grande Covián: „Nimic nu este mai natural decât bacteria holerei și nimic mai artificial decât clorul. Dar datorită apei clorinate nu murim de holeră”.
De asemenea, etichetele tip „semafor” sau Nutriscore nu sunt 100% eficiente dacă le luăm în considerare izolat, pentru un singur produs; singura strategie sigură cu adevărat este educația nutrițională. Chiar și alimente sănătoase, precum spanacul, pot deveni dăunătoare dacă sunt consumate excesiv.
