VIDEO | „Afacerea” de 2 miliarde de euro din bucătăriile gospodinelor de pe Facebook / Cozonaci, torturi și platouri, vândute prin intermediul WhatsApp și al rețelelor de socializare / Florin Maxim, expert în industria ospitalității: „Este o piață neagră care nu se vede. Ar putea intra în legalitate”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O piață estimată la 1,5–2 miliarde de euro ar funcționa în România în afara circuitului oficial, prin mâncarea gătită în bucătăriile personale și vândută prin recomandări, grupuri de WhatsApp și Facebook. De la cozonaci comandați pentru sărbători până la platouri pentru botezuri și torturi aniversare, fenomenul ar reprezenta, potrivit estimărilor prezentate de Florin Maxim, reprezentant al Hospitality Culture Institute, 20–25% din ceea ce se produce în România în zona de mâncare gătită.

În cadrul dezbaterii G4Debate dedicate consumului și risipei alimentare, Florin Maxim a vorbit despre dimensiunea acestei piețe, dar și despre o posibilă soluție: autorizarea bucătăriilor personale, astfel încât oamenii să poată vinde legal mâncarea pregătită acasă, în condiții de siguranță alimentară și cu reguli clare.

„Fă-mi și mie trei cozonaci, fă-mi și mie un platou că am diseară un botez”

Florin Maxim spune că Hospitality Culture Institute a analizat în urmă cu aproximativ doi-trei ani potențialul acestei piețe, în care preparatele sunt realizate în bucătării personale și comercializate în afara circuitului oficial.

„Noi la institut acum vreo doi-trei ani am făcut o analiză și ne-am dat seama că există în industrie, în piața din România, să spunem așa, un potențial de vreo 1,5–2 miliarde de euro, care în momentul de față se întâmplă la negru și cred că doamna doctor știe despre ce vorbesc, și anume gătitul pe care doamnele, domnii îl fac în propriile bucătării”, a declarat acesta în cadrul dezbaterii G4Debate.

Comenzile se fac adesea direct, prin intermediul rețelelor sociale, fără ca activitatea să fie vizibilă în circuitul comercial obișnuit.

„Iar noi restul îl cumpărăm pe grupurile de WhatsApp, pe grupul de Facebook. Fă-mi și mie trei cozonaci, fă-mi și mie un platou că am diseară un botez și așa mai departe. Torturi aniversare. Torturi aniversare și așa mai departe”, a explicat Florin Maxim.

Reprezentantul Hospitality Culture Institute descrie fenomenul drept o piață greu de monitorizat, despre care spune că are o pondere importantă în producția de mâncare gătită din țară.

„E o piață neagră în momentul de față care nu se vede”, a afirmat acesta, estimând că ar reprezenta „undeva la 20–25% din tot ceea ce se produce, food, mâncare gătită în România. Și nu știm în ce condiții se produce”.

Cum ar putea intra în legalitate gospodinele care vând mâncare de acasă

În opinia lui Florin Maxim, fenomenul nu ar trebui privit exclusiv ca o problemă de control. El consideră că ar trebui creată și o cale prin care persoanele care gătesc acasă să poată comercializa legal preparatele, cu respectarea unor reguli.

Acesta a dat exemplul femeilor care ar vrea să transforme gătitul într-o sursă de venit, dar nu au resursele necesare pentru a deschide un restaurant.

„În momentul de față o doamnă dorește să-și facă mâncare de acasă, nu are bani să-și facă un restaurant, vrea să facă mâncare de acasă, ea nu are nicio portiță legală prin care să facă treaba asta în mod autorizat. În Europa există exemple de bune practici. Aceste bucătării personale se pot autoriza astfel încât ele să poată să comercializeze mâncarea, generând locuri de muncă, taxe și, cel mai mult, asigurând o siguranță și o trasabilitate pentru ceea ce se întâmplă”, a explicat reprezentantul Hospitality Culture Institute.

O asemenea soluție ar presupune reguli și limite pentru activitatea desfășurată acasă, nu transformarea oricărei bucătării într-o unitate de producție fără restricții.

„Bineînțeles, există limitări. Nu poate să producă mii de porții, nu poate să vândă sute de mii de euro. Adică avem niște limitări pe care să le impunem. Și atunci cred că asta ar putea să fie o soluție de profesionalizare, să spunem așa, adică să preluăm ce se întâmplă în HoReCa și să ducem la nivel de consumator, să avem această campanie și această portiță prin care să dăm posibilitatea celor care vor să gătească acasă să gătească, dar respectând anumite reguli, printre care și cele de risipă alimentară”, a declarat acesta.

Ce spune ANSVSA despre prepararea alimentelor în gospodărie

În cadrul aceleiași dezbateri, Dr. Ramona Nicoleta Clep, director general al Direcției Generale pentru Siguranța Alimentelor din cadrul ANSVSA, a explicat că există deja prevederi europene și naționale care reglementează anumite forme de preparare și valorificare a alimentelor în gospodărie.

„Regulamentul european permite această prelucrare a alimentelor în, s-o numim așa, gospodăria proprie. Este vorba de regulamentul de bază privind siguranța alimentelor, regulamentul 852. Dar ce vreau să spun, referitor la ce spuneați dumneavoastră, colegul din studio, noi avem deja o legislație națională, este vorba de ordinul 111, care reglementează funcționarea punctelor gastronomice locale”, a explicat Dr. Ramona Nicoleta Clep.

„Îl umplem în fiecare weekend și-l golim în fiecare miercuri și joi jumătate din el”

Florin Maxim leagă posibilitatea de a profesionaliza gătitul la scară mică și de reducerea risipei alimentare. El susține că o planificare mai bună a ingredientelor și prepararea unor cantități mai mari pot limita pierderile.

„Cred că am reduce și risipa alimentară din gospodării. De ce? Pentru că atunci când cineva gătește profesionist sau gătește o cantitate mai mare, risipa este mult mai mică decât ceea ce facem noi în fiecare săptămână cu frigiderul nostru, că îl umplem în fiecare weekend și-l golim în fiecare miercuri și joi jumătate din el”, a afirmat acesta.

În opinia sa, experiența din industria ospitalității ar putea fi adaptată și la nivelul gospodăriilor, astfel încât alimentele să fie folosite mai eficient, iar cei care gătesc pentru a vinde să aibă posibilitatea de a lucra în condiții reglementate.

„În felul acesta am câștiga o piață de 1,5–2 miliarde de euro. Am avea un sector mult mai curat, niște cetățeni mult mai sănătoși”, a concluzionat Florin Maxim.