VIDEO | De ce nu ajung produsele micilor producători în supermarketuri / Călin Costinaș, fostul deputy CEO Profi lansează Hambar, o platformă cu peste 4.000 de produse locale: „Nu e fabrica, este omul”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Marile lanțuri comerciale au nevoie de volume mari și livrări constante, însă micii producători locali lucrează adesea în serii limitate și nu pot ține pasul cu cerințele supermarketurilor. Călin Costinaș, fost deputy CEO Profi și cofondator al platformei Hambar, explică, într-un interviu acordat G4Food, de ce producătorii artizanali au nevoie de alte canale de vânzare, cum s-au schimbat preferințele consumatorilor și de ce calitatea unui aliment începe cu mult înainte ca acesta să ajungă pe raft.

Hambar, platforma lansată de Călin Costinaș și Alin Șerban, fost CEO Tazz, reunește peste 200 de producători locali și mai mult de 4.000 de produse, de la brânzeturi, mezeluri și conserve până la miere, produse de panificație și băuturi. Proiectul își propune să le ofere micilor producători acces la o piață mai largă, printr-un canal digital adaptat specificului lor de producție.

Cu o experiență de 18 ani în retail, Călin Costinaș spune că diferența dintre cerințele marilor magazine și capacitatea micilor producători face dificilă colaborarea dintre cele două părți. În interviul acordat G4Food, acesta vorbește despre criteriile după care sunt selectați producătorii pentru Hambar, despre disponibilitatea consumatorilor de a plăti pentru produse locale și despre importanța trasabilității, a sezonalității și a ingredientelor de calitate.

De ce le este greu micilor producători să intre în supermarketuri

După 18 ani de experiență în retail, Călin Costinaș spune că accesul la piață este una dintre principalele probleme ale producătorilor locali. Aceștia nu pot asigura întotdeauna cantitățile și ritmul de livrare cerute de marile lanțuri comerciale, iar produsele lor nu se încadrează neapărat în modelul de aprovizionare al unui supermarket.

„Sunt două realități total diferite și două nevoi diferite. Retailul mare are nevoie de producători puternici, standardizați, cu volume foarte mari. Producătorii mici au nevoie de piețe care să se adapteze produsului lor. Ei au produse în cantități mici, iar cele două canale nu se pot suprapune.

Cred că de aici vine și dificultatea producătorilor mici de a accesa anumite piețe, atunci când nu au volume mari și nici continuitate neapărat, pentru că un producător mic are serii mici, pe care le epuizează și nu poate asigura permanent aprovizionarea. Iar asta este o problemă pentru retail în ceea ce privește astfel de parteneriate”, a declarat Călin Costinaș pentru G4Food.

Platforma lansată la București încearcă să răspundă tocmai acestei diferențe dintre cerințele marilor retaileri și capacitatea de producție a afacerilor mici. Oferta include zece categorii de produse, de la zacuscă, murături, dulcețuri și miere până la brânzeturi, carne, preparate din carne, pește, produse de panificație și băuturi.

În acest context, Hambar mizează pe un model diferit de selecție, construit în jurul producătorilor mici și medii, al produselor de nișă și al poveștilor din spatele acestora.

„Noi selectăm cam aproape invers decât selectează retailul, adică noi căutăm numai producători foarte micuți sau mici, medii, producători care sunt cumva de produse mai de nișă și nu neapărat de volum, producători, care în spate au o poveste, producători care se îndrăgostesc de produsul lor, de produsul pe care îl fac cumva manual, adică e o cumva altă poveste, nu e fabrica, este omul.

Și cred că asta este selecția principală. Vorbim foarte mult de om, de povestea omului, îl identificăm, îl privim în ochi, ne conectăm cu el, îi înțelegem povestea și după aceea încercăm să transmitem povestea asta mai departe. Povestea lui și  a produsului”, spune cofondatorul Hambar.

Românii sunt atenți la preț, dar se uită tot mai mult la calitate și proveniență

Scumpirile din ultimii ani au pus presiune asupra bugetelor gospodăriilor, iar prețul rămâne un criteriu important în alegerea alimentelor. Călin Costinaș consideră însă că, în paralel, consumatorii au devenit mai interesați de trasabilitate, de calitatea produselor și de modul în care acestea sunt obținute.

„Da, cred că sunt două lucruri care s-au schimbat. Într-adevăr, după câțiva ani de inflație, oamenii sunt afectați la puterea de cumpărare și atunci sunt atenți la preț. În același timp, cred că ultimii ani a dat șansa oamenilor să se uite și să înțeleagă produsul mult mai bine. Ei se uită și și la trasabilitate și înțeleg ce înseamnă calitatea.

Cred că, în viața asta, în ritmul și în viteza cu care mergem noi, uneori trebuie să ne oprim, să ne așezăm sufletul, să privim și să vedem ce înseamnă calitatea vieții. Iar calitatea vieții este făcută din lucruri mici. Uneori, poate că trei lei în plus pentru un produs îți aduc mai multă savoare și o bucurie de zi cu zi.”

În opinia sa, diferențele dintre produse nu țin doar de rețetă sau de procesarea alimentelor, ci și de condițiile în care sunt obținute ingredientele.

„Adică gândiți-vă că noi avem în România pajiștile montane, sunt cu flora cea mai bogată din Europa, ce înseamnă vacă, pășunat liber, ce produs calitativ, ce brânză poate să scoată.

Lucrurile acestea nu se pot obține în același fel în fabrici sau în fermele foarte mari. Am văzut țări în care se pune muzică simfonică vacilor, pentru a obține o producție mai mare și de o calitate mai bună. Cumva, stresul animalului se reflectă apoi în calitatea produsului. Când vacile trăiesc în natură, așa cum au trăit dintotdeauna, în ritmul lor, pe aceste pajiști foarte bogate, nu ai cum să nu obții un produs foarte bun.”

Cofondatorul Hambar spune că interesul pentru calitate presupune să privești întregul traseu al alimentului, de la mediul în care sunt obținute ingredientele până la produsul ajuns în farfurie.

„Și cred că asta cumva oamenii încep să înțeleagă ce înseamnă legătura în total, adică nu numai capătul liniei, produsul și borcanu și de fapt de unde ne alimentăm, de unde se alimentează animalul, ce rezultat are în produs și după aceea pentru noi, pentru energia noastră, pentru calitatea gustului, pentru compoziția produsului, pentru vitamine, pentru minerale.”

„Atunci când este proaspăt cules și se transformă într-un produs imediat, are un alt gust”

Originea alimentelor și sezonalitatea sunt alte două aspecte pe care Călin Costinaș le consideră importante în relația dintre producători și consumatori. El spune că interesul pentru produsele românești s-a manifestat mai întâi în cazul fructelor și legumelor, apoi s-a extins și către alte categorii alimentare.

„Da, cu siguranță. De câțiva ani se observă această tendință. Prima dată s-a simțit în zona de legume și fructe, apoi s-a extins și către lactate, mezeluri și carne. Consumatorii înțeleg tot mai bine ce înseamnă lanțul scurt de aprovizionare, nu doar ca slogan, ci și din perspectiva calității produsului. Atunci când un ingredient este proaspăt cules și este transformat imediat într-un produs, acesta are un gust diferit și o altă calitate.

Am înțeles lucrul acesta lucrând cu producători mici. Una este să faci o zacuscă atunci când roșiile sunt proaspăt coapte și au gustul la maximum și alta este să o produci în extrasezon. Poți să imporți cantități mari de roșii și să produci pe parcursul anului, dar produsul nu mai are aceeași savoare.”

Pentru Costinaș, produsele locale nu înseamnă doar proveniență românească, ci și respectarea ritmului în care ingredientele ajung la maturitate și pot fi folosite pentru a obține un produs cu gust.

„Eu cred că natura are propriul ritm, iar noi ar trebui să încercăm să ne adaptăm la el și să ne bucurăm de gustul produselor atunci când acestea sunt la maxim.”

Ce ar putea face retailul pentru producătorii locali

Lansarea Hambar nu exclude rolul magazinelor tradiționale în susținerea producătorilor mici. Din contră, Călin Costinaș consideră că retailul ar putea include mai multe produse regionale și locale, fără să renunțe la oferta de volum și la produsele cu prețuri accesibile.

„Eu cred că retailul trebuie să aibă mai multe paliere. Retailul trebuie să aibă produse cu volume mari și cu prețuri accesibile și atunci înseamnă că trebuie să lucreze cu furnizori superperformanți. Retailul, la fel, trebuie să aibă și produse care să fie mai regionale și cred că și acest tip de produse locale. Adică, dacă se alocă un raft, un colț undeva în magazin, pot să salveze niște povești și niște lucruri pe care clientul final le dorește. Adică noi venim ca o completare la lucrul care, din păcate, nu există.”

Hambar pornește cu peste 200 de producători și 4.000 de produse

Alin Șerban, fost CEO Tazz și cofondator și CEO Hambar, spune că ideea platformei a apărut după plecarea sa și a lui Călin Costinaș din companiile în care activaseră anterior. Cei doi au identificat o oportunitate în zona producătorilor locali, pentru care nu exista, în viziunea lor, un canal digital care să reunească la un loc o ofertă diversă și verificată.

Șerban consideră că experiența din tehnologie și logistică poate ajuta micile afaceri să ajungă la consumatori fără ca producătorii să fie nevoiți să gestioneze singuri toate componentele unui business digital.

„Chiar e foarte important că avem o experiență bogată în spate și atuncea când folosești tehnologia, cel mai important lucru e să poți să scalez, să poți să faci rapidă, să poți să faci simplă pentru oameni. Și atuncea, imaginați-vă că deși vorbim de producători locali, care poate unii dintre ei au un produs la noi pe raft, ei sunt digitalizați de către noi și cel mai important lucru pe care l-am învățat e că tehnologia te ajută să scalezi și să mergi mai departe repede și simplu”, a declarat Alin Șerban pentru G4Food. (vezi aici interviul integral: VIDEO | „Adoptă o oaie și primești produse de la ea”. Ideea neobișnuită a platformei Hambar / Alin Șerban: „O să ai oaia ta și în fiecare lună să primești un kilogram sau două de lapte, brânză”)

La evenimentul de lansare, acesta a explicat cum vede rolul platformei în relația cu producătorii:

„În spatele fiecărui produs bun există un producător care ar trebui să se poată concentra pe ceea ce știe să facă cel mai bine, fără să devină specialist în tehnologie, marketing sau logistică. Aici intervine Hambar. Experiența acumulată în companii mari, în tehnologie și operațiuni logistice, ne-a arătat cât de importante sunt sistemele performante, dar și cât de simple trebuie să fie pentru cei care le folosesc. Vrem să aducem aceste standarde în sprijinul micilor producători, printr-o platformă care integrează promovarea, comenzile și livrarea. Misiunea noastră este ca un produs extraordinar realizat într-un sat din România să ajungă simplu și în condiții sigure la cumpărătorii din întreaga țară.”

La lansare, Hambar are peste 200 de producători și mai mult de 4.000 de produse. Obiectivul anunțat pentru următoarele șase luni este depășirea pragului de 600 de producători și a celui de 10.000 de produse.

Platforma are parteneriate cu eMAG și Salt Bank. Clienții se pot autentifica folosind contul eMAG, iar membrii Genius beneficiază de două livrări gratuite pe lună pentru comenzile de pe Hambar, în condițiile programului și cu o valoare minimă de 300 de lei pentru fiecare comandă. Salt Bank este partenerul bancar oficial al platformei.

Produsele pot fi comandate în România și în toate țările Uniunii Europene. Prin modelul propus, fondatorii Hambar mizează pe ideea că producătorii locali pot ajunge la mai mulți consumatori dacă au la dispoziție un canal de vânzare adaptat dimensiunii și specificului afacerilor lor.