Comisia Europeană analizează reducerea până la limita de detectare a reziduurilor celor mai periculoase pesticide din alimentele și furajele importate. Măsura ar putea încuraja producția europeană, dar ar putea diminua importurile și majora prețurile plătite de consumatori.
Un studiu preliminar publicat marți de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene evaluează efectele economice ale unei asemenea decizii. Analiza nu reprezintă însă o propunere legislativă și nici o prognoză privind evoluția pieței. Principiul urmărit de Bruxelles este ca pesticidele interzise în Uniunea Europeană din motive legate de sănătate sau mediu să nu revină pe piața comunitară prin intermediul produselor importate.
În prezent, limitele maxime de reziduuri se aplică atât produselor europene, cât și celor importate. Pentru unele substanțe care nu mai pot fi utilizate de fermierii din UE sunt însă acceptate reziduuri peste limita de cuantificare, în anumite produse provenite din afara blocului comunitar. Coborârea limitei până la cel mai redus nivel care poate fi măsurat în laborator ar însemna, în practică, restricționarea severă a prezenței acestor pesticide.
Studiul a identificat 18 substanțe active periculoase, neaprobate în Uniunea Europeană, pentru care limitele maxime admise depășesc pragul de cuantificare. Acestea sunt asociate cu 235 de produse agricole și cu exporturi provenite din 86 de țări. Cercetătorii au analizat trei scenarii, în funcție de capacitatea producătorilor din țările terțe de a renunța la pesticidele respective și de costurile presupuse de folosirea unor alternative.
În scenariul extrem, în care exportatorii nu s-ar adapta, fluxurile comerciale afectate s-ar putea opri complet. Importurile agricole totale ale UE ar scădea în această situație cu până la 41%. Dacă producătorii și-ar modifica parțial practicile, reducerea importurilor ar fi de aproximativ 8%. În scenariul cu cel mai ridicat nivel de adaptare, efectul ar coborî la numai 0,4%.
Rezultatele nu reprezintă estimări ferme. Ele arată limitele unui interval posibil și depind de reacția exportatorilor, disponibilitatea alternativelor și costurile diferite pentru fiecare cultură și țară.
Reducerea importurilor ar permite fermierilor europeni să acopere o parte din deficit. Studiul indică o posibilă creștere a producției vegetale din UE, în timp ce sectorul zootehnic ar putea înregistra o contracție, inclusiv din cauza modificării disponibilității și costurilor furajelor. Efectul asupra prețurilor ar fi limitat dacă exportatorii s-ar adapta rapid. În lipsa adaptării, scumpirile ar putea deveni semnificative atât pe piața europeană, cât și la nivel mondial.
O analiză separată referitoare la fungicidul ciproconazol arată că există substanțe alternative aprobate în UE. Folosirea lor ar putea majora însă costurile de producție cu 20% până la 40%, în funcție de produs și de condițiile locale.
Comisia precizează că sunt necesare cercetări suplimentare. Studiul nu include efectele sociale și de mediu și există puține date despre utilizarea fiecărei substanțe pentru fiecare combinație de produs și țară. Documentul reprezintă numai primul pas către o eventuală evaluare de impact. Orice măsură ulterioară va trebui să fie proporțională și să țină cont atât de protecția consumatorilor și a mediului, cât și de efectele asupra comerțului, producătorilor și prețurilor alimentelor.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți