Seceta lovește insulele Greciei / Șapte destinații turistice au declarat stare de urgență din cauza lipsei apei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Șapte insule din Marea Egee au instituit stare de urgență din cauza secetei severe, pe fondul temperaturilor tot mai ridicate și al lipsei precipitațiilor, fenomene asociate schimbărilor climatice. Autoritățile elene avertizează că rezervele de apă scad într-un ritm alarmant, chiar în perioada în care numărul turiștilor atinge nivelul maxim.

Printre cele mai afectate se află insula Astypalaia, unde resursele de apă sunt insuficiente pentru a acoperi atât nevoile locuitorilor, cât și pe cele ale vizitatorilor din sezonul estival. Pe lângă Astypalaia, stare de urgență a fost declarată și pe insulele Karpathos, Leros, Patmos, Symi, Tinos și Alonnisos.

Rezervele de apă ar putea ajunge doar pentru cinci luni

Astypalaia, o insulă cunoscută pentru forma sa asemănătoare unui fluture și pentru peisajele spectaculoase, depinde în mare măsură de apa îmbuteliată pentru consum și de un singur lac artificial construit în anii 1990. În timp ce nordul și vestul Greciei au avut parte de una dintre cele mai ploioase ierni din ultimii ani, sud-estul Mării Egee traversează al doilea cel mai secetos sezon din 2020 până în prezent.

Primarul insulei, Nikos Komineas, a explicat amploarea fenomenului printr-o comparație sugestivă: dacă întreaga cantitate de precipitații căzută într-un an ar fi colectată într-un recipient, nivelul apei ar ajunge la doar 2,5 centimetri.

În prezent, lacul care alimentează principalele localități mai conține aproximativ 150.000 de metri cubi de apă, adică doar o șesime din capacitatea sa totală. În timpul verii, consumul ajunge la aproximativ 900 de metri cubi pe zi, ceea ce înseamnă că rezervele actuale ar putea acoperi necesarul pentru doar cinci luni și jumătate.

Hotelurile încearcă să reducă consumul

Criza apei îi obligă pe operatorii din turism să găsească soluții pentru economisirea resurselor. Maria Alkalai, proprietara unui hotel din Chora, oferă turiștilor un voucher în valoare de cinci euro dacă renunță la curățenia zilnică a camerelor, reducând astfel consumul de apă. Ea spune că următorul hotel pe care îl va construi nu va avea piscină sau jacuzzi, ci un sistem de colectare a apei de ploaie.

Nici agricultura nu a fost ocolită de efectele secetei. În unele zone, autoritățile au suspendat alimentarea cu apă pentru irigații, pentru a proteja rezervele destinate populației. Fermiera Evdokia Palatianou spune că o parte dintre culturi au fost compromise după oprirea alimentării cu apă și că a fost nevoită să folosească apa din propria fântână. Dacă seceta va continua, ea ia în calcul să renunțe la cultivarea legumelor în sezonul următor.

Guvernul investește în uzine de desalinizare

Pentru a limita efectele crizei, guvernul elen a alocat 15 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu apă pe nouă insule locuite. Fondurile vor fi folosite pentru construirea și extinderea uzinelor de desalinizare, modernizarea rețelelor de distribuție și amenajarea unor noi rezervoare.

Astypalaia va beneficia de o investiție de 1,5 milioane de euro, iar o uzină permanentă de desalinizare ar urma să fie pusă în funcțiune până la sfârșitul anului. Până atunci, necesarul de apă potabilă este acoperit cu ajutorul unei instalații temporare.

Ministrul elen al Mediului, Stavros Papastavrou, a declarat că gestionarea resurselor de apă reprezintă o problemă de securitate națională și o condiție esențială pentru dezvoltarea economică a țării.

La rândul lor, cercetătorii Centrului Național pentru Cercetare Științifică „Demokritos” avertizează că situația s-ar putea agrava în următoarele decenii. Potrivit estimărilor lor, până în 2049 schimbările climatice ar putea aduce temperaturi și mai ridicate și precipitații tot mai reduse în regiunea Mării Egee, ceea ce va accentua presiunea asupra resurselor de apă.