Restaurantele din Ungaria dispar pe fondul scăderii consumului. „Piața clienților se epuizează în zonele rurale”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Industria ospitalității din Ungaria traversează o perioadă dificilă, marcată de închiderea unor restaurante cunoscute, scăderea numărului de clienți și creșterea costurilor. Presiunea este mai mare în mediul rural, în timp ce restaurantele din Budapesta beneficiază și de consumul turiștilor străini, relatează Agenția de presă Rador, care citează presa maghiară.

În Ungaria funcționează aproximativ 31.000 de restaurante, fast-food-uri și bufete, fără unitățile de catering și alte forme de alimentație publică. Numărul acestora a crescut până în 2019, însă ulterior tendința s-a inversat, iar tot mai multe localuri au fost nevoite să își închidă activitatea.

Situația industriei a fost analizată în cadrul unei conferințe organizate de publicația Dining Guide, înaintea Galei Premiilor „Restaurantul Anului”. Potrivit redactorului-șef al publicației, Zoltán Herczeg, scăderi ale cifrei de afaceri de 10-20% nu mai reprezintă o situație neobișnuită pentru restaurante.

„Au existat probleme în fiecare an în ultimii 12 ani”, a explicat Herczeg, potrivit sursei citate. Din 2019, însă, efectele pandemiei de Covid-19 și ale crizei generate de războiul din Ucraina au contribuit la deteriorarea semnificativă a indicatorilor din industrie.

Restaurantele din mediul rural, cele mai expuse

Diferențele dintre Budapesta și restul țării sunt vizibile și în distribuția restaurantelor incluse în Ghidul Restaurantelor. Dintre cele 100 de unități selectate de Dining Guide, 63 sunt în Budapesta și 37 în mediul rural.

Herczeg a indicat situația din Italia și Germania drept exemple pentru diferența dintre piețele urbane și cele din afara marilor orașe. În Italia, aproximativ 20% dintre cele 430 de restaurante cu stele Michelin se află în orașe mari, iar în Germania proporția este de circa 30%.

Restaurantele din Budapesta au acces și la un segment de clienți străini cu venituri mai mari, care cheltuie mai mult pentru experiențe culinare. Dependenta de turiști și de câteva evenimente internaționale importante poate fi însă riscantă pentru restaurante, consideră Herczeg.

În opinia sa, o industrie a ospitalității stabilă are nevoie de o clasă de mijloc suficient de numeroasă pentru a asigura un flux constant de clienți locali.

Două treimi dintre unguri nu ating nivelul clasei de mijloc europene

Economistul și sociologul Zoltán Pogátsa a atras atenția asupra diferențelor mari de venituri din Ungaria. El consideră că venitul mediu poate oferi o imagine înșelătoare asupra situației populației, deoarece veniturile foarte mari ridică media.

Un indicator mai relevant ar fi venitul disponibil al gospodăriilor, potrivit economistului. Pogátsa estimează că aproximativ două treimi din societatea ungară nu ating nivelul asociat clasei de mijloc europene.

În acest context, creșterea costurilor de trai afectează direct consumul în restaurante. Potrivit lui Pogátsa, prețurile alimentelor au crescut cu aproximativ 45% în perioada inflaționistă de după pandemie. În paralel, Ungaria s-a numărat printre țările europene cu creșteri importante ale prețurilor proprietăților.

Presiunea asupra bugetelor gospodăriilor determină consumatorii să reducă sau să regândească cheltuielile pentru ieșirile la restaurant.

Consumatorii aleg mai des variante mai ieftine

Schimbarea nu ține însă doar de bani. Potrivit lui Zoltán Herczeg, comportamentul consumatorilor s-a modificat, iar generațiile mai tinere au alte așteptări de la restaurante.

Calitatea mâncării nu mai este singurul criteriu. Serviciul și experiența oferită clientului au devenit componente importante ale unei ieșiri la restaurant.

În același timp, restaurantul clasic își pierde treptat rolul de destinație implicită pentru prânzul de duminică în familie. Consumatorii aleg și brutării, cafenele sau alte spații unde pot mânca rapid ori comandă mâncare gata preparată.

S-a schimbat și segmentul premium. Potrivit lui Herczeg, restaurantele de lux au devenit mai relaxate, iar formalitatea care caracteriza anterior experiența de fine dining este mai puțin prezentă.

Scad vizitele, dar cresc cheltuielile

Datele Circana citate în cadrul dezbaterii indică o tendință similară și în alte piețe europene.

În primul trimestru din 2025, numărul vizitelor la restaurante în cinci dintre principalele piețe europene a scăzut cu 1%, în timp ce cheltuielile consumatorilor au crescut cu 1%.

În Italia, numărul vizitelor a scăzut cu 0,7%, iar ocaziile de consum pentru prânz și cină au fost cu 1,5% mai puține. Consumatorii au redus numărul de produse comandate, inclusiv garnituri și băuturi, și au optat mai frecvent pentru cafea, produse de patiserie și gustări mai ieftine.

Tendința este descrisă într-un raport FTI Consulting prin forma literei „K”. Pe de o parte, gospodăriile cu venituri mici își reduc cheltuielile în restaurante. Pe de altă parte, consumatorii cu venituri mari continuă să cheltuiască pentru experiențe premium și produse sau servicii speciale.

Restaurantele își majorează prețurile pentru a acoperi costurile

Pentru restaurante, reducerea numărului de clienți creează o problemă suplimentară. Costurile de funcționare rămân ridicate, iar atunci când numărul de oaspeți scade, cheltuielile trebuie acoperite din încasările generate de un volum mai mic de consum.

Herczeg susține că multe restaurante sunt nevoite să majoreze prețurile pentru a compensa numărul redus de clienți și costurile ridicate.

Fenomenul poate alimenta însă un cerc dificil pentru industrie: gospodăriile își reduc consumul pentru a face față costului vieții, restaurantele încearcă să compenseze prin prețuri mai mari, iar ieșirea la restaurant devine și mai puțin accesibilă pentru o parte dintre consumatori.

Pogátsa consideră că rezolvarea problemei pe termen lung este legată de extinderea clasei de mijloc. În opinia sa, acest lucru ar presupune investiții mai mari în educație, sănătate, formare profesională și infrastructură.

„Nu se poate face o țară doar cu cele trei 30 de procente superioare de venit”, a declarat economistul, potrivit sursei citate.