Plantele „își mută” calendarul și în România. Merii și prunii înfloresc cu până la 11 zile mai devreme decât acum 50 de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Schimbările climatice modifică deja calendarul naturii, iar acest lucru se vede și în România. Studiile realizate în ultimele decenii arată că merii și prunii înfloresc cu aproximativ 11 zile mai devreme decât în urmă cu jumătate de secol, în timp ce, în unele regiuni, sezonul de vegetație începe cu două-trei săptămâni mai devreme. Fenomenul poate avea însă și efecte nedorite, mai ales prin expunerea florilor la înghețurile târzii de primăvară.

O analiză realizată în Marea Britanie, pe baza a 419.354 de observații privind prima dată de înflorire pentru 406 specii, colectate între 1753 și 2019, arată cât de mult s-a schimbat calendarul naturii. Comparând datele de până în 1986 cu cele din perioada 1987-2019, cercetătorii au constatat că plantele au început să înflorească, în medie, cu 26 de zile mai devreme. În cazul plantelor erbacee, diferența a ajuns la aproximativ 32 de zile, potrivit Mediafax.

Cercetătorii au identificat o legătură puternică între temperaturile maxime din perioada ianuarie-aprilie și momentul înfloririi.

Ce se întâmplă în România

România nu are, deocamdată, o serie națională de observații pentru sute de specii sălbatice care să poată fi comparată direct cu analiza britanică. Există însă cercetări pe termen lung care indică aceeași tendință, în special în sudul țării.

Un studiu publicat în International Journal of Biometeorology a analizat date meteorologice și fenologice pentru meri și peri din sudul României, în perioada 1969-2018.

În cazul merilor, în aproximativ 50 de ani:

• umflarea mugurilor s-a produs cu 13,8 zile mai devreme;
• deschiderea mugurilor, cu 14,8 zile mai devreme;
• începutul înfloririi, cu 10,7 zile mai devreme;
• sfârșitul înfloririi, cu 7,3 zile mai devreme.

La peri, schimbarea a fost mai redusă. Începutul înfloririi s-a mutat cu 6,7 zile mai devreme, iar sfârșitul cu aproximativ 2,1 zile.

Autorii au observat o creștere a temperaturilor în primele cinci luni ale anului, mai evidentă în martie și aprilie, și o legătură directă între încălzire și avansarea etapelor de dezvoltare ale pomilor.

Prunii înfloresc cu aproximativ 11 zile mai devreme

O tendință similară a fost observată și în cazul prunilor. Cercetători de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului au analizat date din perioada 1969-2018.

În cei aproximativ 50 de ani, umflarea mugurilor s-a produs cu 15 zile mai devreme, deschiderea mugurilor cu nouă zile, iar începutul înfloririi cu aproximativ 11 zile mai devreme. Sfârșitul înfloririi s-a mutat cu aproximativ opt zile.

Temperaturile au crescut în special în martie și aprilie, iar cercetătorii atrag atenția asupra unuia dintre cele mai importante efecte ale acestei schimbări: pomii înfloresc mai devreme și sunt astfel mai expuși înghețurilor târzii de primăvară.

Sezonul de vegetație începe mai devreme

Un alt studiu, publicat în 2022 în revista Sustainability, a analizat fenologia vegetației din sudul și sud-estul României între 1961 și 2010, folosind date de temperatură de la 24 de stații meteorologice.

Rezultatele au arătat că debutul activității biologice a plantelor s-a produs, în medie, cu aproximativ 11 zile mai devreme în cele cinci decenii analizate. În anumite zone, diferența a ajuns la aproximativ 17 zile.

Pentru perioada 1981-2010, avansul mediu a fost de aproximativ 12 zile, cu valori locale apropiate de 18 zile.

În același timp, sezonul climatic de vegetație s-a prelungit. Pentru 1961-2010, cercetătorii au calculat o creștere medie de aproximativ 11 zile, iar pentru 1981-2010, de aproximativ 27 de zile. O creștere a temperaturii medii cu 1°C a fost asociată cu o prelungire a sezonului de vegetație de aproximativ 14-16 zile.

Și sateliții văd schimbarea

Un studiu publicat în 2025 în Ecological Informatics a analizat, prin date satelitare, evoluția vegetației din ariile protejate ale României între 2001 și 2020.

Cercetătorii au comparat perioadele 2001-2010 și 2011-2020 și au folosit, printre alți indicatori, NDVI, care măsoară „înverzirea” vegetației.

Rezultatele arată că 45,76% dintre suprafețele analizate au avut un debut al sezonului cu până la 10 zile mai devreme în al doilea deceniu. Fenomenul a fost observat în special în centrul și vestul țării, inclusiv în Apuseni, Podișul Hârtibaciului și Munții Rodnei.

Schimbarea nu este însă uniformă. În anumite zone din sud-vest și est, indicatorii au arătat un debut mai târziu al vegetației. Temperatura nu este singurul factor care influențează calendarul plantelor: precipitațiile, seceta, altitudinea și tipul de vegetație au, la rândul lor, un rol important.

Între cele două decenii analizate, aproape 78% din suprafața ariilor protejate a înregistrat o creștere a temperaturii de 0,25-1°C, în timp ce aproximativ 84% a avut mai puține precipitații anuale.

Pentru 44,5% din suprafață, sezonul de vegetație s-a prelungit cu 10-15 zile, iar pentru aproximativ 24% cu 15-20 de zile.

O primăvară mai timpurie nu înseamnă neapărat vești bune

Un sezon de vegetație mai lung poate părea, la prima vedere, favorabil agriculturii. Problema este că pomii pot ieși mai devreme din repaus și pot înflori într-o perioadă în care riscul de îngheț nu a dispărut.

Un măr sau un prun care înflorește cu aproximativ 10 zile mai devreme poate ajunge astfel într-o etapă foarte vulnerabilă atunci când temperaturile scad din nou sub zero grade.

Cercetările realizate în România indică și alte consecințe asupra agriculturii, inclusiv modificarea momentului tratamentelor fitosanitare, al irigațiilor și al recoltării.

Poate fi afectată inclusiv sincronizarea cu polenizatorii. Dacă plantele își schimbă perioada de înflorire într-un ritm diferit de cel în care insectele își modifică perioada de activitate, fereastra optimă pentru polenizare se poate restrânge.