Un studiu publicat recent sugerează că persoanele care nu consumă carne ar putea avea șanse mai mici să ajungă la vârsta de 100 de ani comparativ cu cei care mănâncă carne. Concluzia a stârnit controverse, mai ales în contextul numeroaselor cercetări care arată beneficiile dietelor bazate pe plante. O analiză atentă a datelor arată însă că lucrurile sunt mai nuanțate, tiltrează publicația The Conversation.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Cercetarea a urmărit peste 5.000 de adulți chinezi cu vârsta de 80 de ani și peste, participanți la Chinese Longitudinal Healthy Longevity Survey, un studiu național început în 1998. Până în 2018, participanții care urmau diete fără carne aveau o probabilitate mai mică de a deveni centenari decât cei care consumau carne.
La prima vedere, rezultatele par să contrazică decenii de dovezi care leagă dietele vegetariene de un risc mai scăzut de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral, diabet de tip 2 și obezitate. Aceste efecte sunt puse, în general, pe seama unui aport mai mare de fibre și a unui consum redus de grăsimi saturate.
Majoritatea dovezilor privind beneficiile dietelor fără carne provin din studii realizate pe adulți tineri
Diferențele apar însă atunci când este luată în calcul vârsta foarte înaintată. Studiul s-a concentrat exclusiv pe persoane de peste 80 de ani, ale căror nevoi nutriționale sunt diferite față de cele ale adulților mai tineri. Odată cu înaintarea în vârstă, scade consumul energetic, iar masa musculară, densitatea osoasă și apetitul se reduc frecvent. Toate acestea cresc riscul de malnutriție și fragilitate.
Majoritatea dovezilor privind beneficiile dietelor fără carne provin din studii realizate pe adulți tineri sau de vârstă mijlocie, nu pe populații foarte vârstnice și fragile. Unele cercetări indică faptul că persoanele în vârstă care nu consumă produse de origine animală pot avea un risc mai mare de fracturi, asociat cu un aport mai scăzut de proteine și calciu.
La vârste înaintate, prioritățile nutriționale se schimbă. Accentul nu mai cade pe prevenirea bolilor cronice pe termen lung, ci pe menținerea masei musculare, prevenirea pierderii în greutate și asigurarea unui aport suficient de nutrienți la fiecare masă.
Un detaliu important al studiului este că asocierea dintre lipsa consumului de carne și probabilitatea mai mică de a ajunge la 100 de ani a fost observată doar la participanții subponderali. La persoanele în vârstă cu greutate normală nu a fost identificată această relație. Subponderalitatea la vârste înaintate este, în sine, un factor de risc major pentru fragilitate și mortalitate, ceea ce sugerează că greutatea corporală joacă un rol central în interpretarea rezultatelor.
Autorii studiului sugerează că includerea unor cantități moderate de alimente de origine animală poate ajuta la prevenirea subnutriției
De asemenea, studiul este observațional, ceea ce înseamnă că identifică asocieri, nu relații de cauzalitate. Faptul că două fenomene apar simultan nu implică automat că unul îl determină pe celălalt. Rezultatele se înscriu și în așa-numitul „paradox al obezității” la vârste înaintate, conform căruia o greutate corporală ușor mai mare este adesea asociată cu o supraviețuire mai bună.
Este relevant și faptul că probabilitatea mai mică de a ajunge la 100 de ani nu a fost observată la persoanele care nu consumau carne, dar includeau în alimentație pește, lactate sau ouă. Aceste alimente furnizează nutrienți esențiali pentru sănătatea oaselor și a mușchilor, precum proteine de calitate, vitamina B12, calciu și vitamina D. Participanții care aveau astfel de diete aveau șanse similare de a deveni centenari comparativ cu cei care consumau carne. Autorii studiului sugerează că includerea unor cantități moderate de alimente de origine animală poate ajuta la prevenirea subnutriției și a pierderii masei musculare la vârste foarte înaintate, în comparație cu dietele strict vegetale.
Mesajul principal al cercetării este că alimentația ar trebui adaptată etapei de viață. Deși necesarul energetic scade odată cu vârsta, unele nevoi nutriționale cresc. Persoanele vârstnice au nevoie în continuare de un aport adecvat de proteine, vitamina B12, calciu și vitamina D, mai ales pentru a preveni fragilitatea și pierderea masei musculare.
Dietele bazate pe plante pot rămâne opțiuni sănătoase, dar la vârste înaintate pot necesita o planificare atentă și, în anumite cazuri, suplimente, pentru a asigura un aport nutrițional adecvat. Nevoile nutriționale la 90 de ani pot fi foarte diferite de cele de la 50 de ani, iar recomandările alimentare ar trebui să reflecte aceste schimbări firești de-a lungul vieții.
