Oieritul românesc, în pragul colapsului! / Adrian Oros, vicepreședinte Colegiul Medicilor Veterinari: „Estimările vehiculate privind pierderile din 2026 depășesc 300 de milioane de euro. Cine răspunde?”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Adrian Oros, fost ministru al Agriculturii și vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari, cere public explicații privind modul în care autoritățile au gestionat criza Pestei Micilor Rumegătoare și avertizează că miza depășește cu mult problema unor focare, întrucât este în joc viitorul oieritului românesc.

Vicepreședintele Colegiului Medicilor Veterinari atrage atenția că, dincolo de „efectele epidemiologice ale bolilor” o altă problemă majoră este aceea că fermierii și-au pierdut încrederea în autorități și în modul în care acestea gestionează crizele. În plus, există foarte multe suspiciuni privind existența unor interese comerciale pe piața ovinelor, interese de care autoritățile nu sunt străine.

„Lipsa de transparență, comunicarea contradictorie, absența unui plan național clar și suspiciunile privind existența unor interese comerciale în jurul pieței ovinelor au alimentat nemulțumirea crescătorilor. În acest context, tot mai mulți fermieri cer nu doar sprijin financiar, ci mai ales răspunsuri, responsabilități și o strategie credibilă pentru reluarea exporturilor”, spune Adrian Oros.

În 2024, România exporta 1,77 milioane de ovine

Situația este îngrijorătoare, cu atât mai mult cu cât România nu a fost un ”actor marginal” pe piața ovinelor.

„În ultimii ani, țara noastră a devenit principalul exportator de ovine vii din Uniunea Europeană și unul dintre cei mai importanți exportatori la nivel mondial. În anul 2024 au fost exportate aproximativ 1,77 milioane de ovine, majoritatea către piețele tradiționale din Orientul Mijlociu și Africa de Nord.

Pentru majoritatea oierilor, vânzarea mieilor și a oilor reprezintă principala sursă de venit.

Lâna și-a pierdut aproape complet valoarea economică, ajungând uneori chiar să genereze costuri suplimentare prin tundere, colectare și eliminare. Nici producția de lapte nu constituie o alternativă pentru toate fermele, mai ales în condițiile deficitului de forță de muncă și ale lipsei unor capacități suficiente de procesare și valorificare.

În aceste condiții, blocarea comerțului cu animale vii lovește exact în centrul modelului economic al oieritului românesc.

Estimările vehiculate privind pierderile pentru anul 2026 depășesc 300 de milioane de euro

Estimările vehiculate privind pierderile pentru anul 2026 depășesc 300 de milioane de euro, fără a lua în calcul efectele indirecte asupra transportatorilor, comercianților, abatoarelor, procesatorilor și comunităților rurale dependente de creșterea ovinelor.

În numai doi ani, România a trecut de la o poziție dominantă pe piața europeană și pe piețele din Orientul Mijlociu la situația în care exporturile sunt sever restricționate, iar fermierii nu mai au o perspectivă clară asupra valorificării animalelor”, afirmă fostul ministru al Agriculturii.

Adrian Oros reamintește că primul focar important de Pestă a Micilor Rumegătoare a fost semnalat în România în urmă cu aproximativ doi ani, în județul Tulcea, într-o exploatație comercială și centru de colectare în care se aflau zeci de mii de ovine.

Una dintre ipotezele vehiculate încă de atunci a fost introducerea virusului prin mișcări ilegale de animale provenite din zone din afara Uniunii Europene în care boala evolua deja.

De ce s-a extins virusul!

Ulterior, virusul s-a extins, iar focarele au apărut în valuri succesive.

„Problema fundamentală este că, după doi ani, ANSVSA încă nu a reușit să demonstreze că sistemul de identificare, trasabilitate și control al mișcării animalelor poate limita eficient răspândirea bolii.

Comerțul clandestin, animalele fără documente sanitare veterinare, crotaliile utilizate incorect și mișcările de animale care scapă controlului oficial sunt probleme cunoscute de ani de zile.

În iunie 2026, apariția unor noi focare în județul Mureș a arătat că problema nu mai poate fi considerată strict regională.

Din acel moment, discuția nu a mai fost doar despre câteva focare, ci despre credibilitatea întregului sistem românesc de trasabilitate și control sanitar-veterinar!”, afirmă vicepreședintele Colegiului Medicilor Veterinari.

Acuzație: prăbușirea prețului ovinelor ar avantaja intermediarii

Adrian Oros avertizează autoritățile că ”în spațiul public au apărut acuzații extrem de grave privind modul în care a fost gestionată această criză.

Unii crescători susțin că prăbușirea prețului ovinelor ar avantaja intermediari care cumpără animale foarte ieftin din România și încearcă ulterior să le valorifice prin circuite comerciale externe.

Dacă asemenea practici nu există, ANSVSA și celelalte instituții competente trebuie să prezinte datele care demonstrează acest lucru.

Dacă există însă circuite comerciale care exploatează diferențele dintre restricțiile aplicate României și cele existente în alte state membre, ele trebuie investigate.

Într-o piață în care sute de milioane de euro sunt în joc, lipsa transparenței alimentează inevitabil suspiciunile”, precizează fostul ministru.

Colegiul Medicilor Veterinari a înaintat un Plan de acțiune

Vicepreședintele Colegiului Medicilor Veterinari susține că este nevoie de un plan național serios, care trebuie construit cu toți jucătorii implicați: ANSVSA, Ministerul Agriculturii, Colegiul Medicilor Veterinari, medicii veterinari din teritoriu, asociațiile crescătorilor, operatorii economici și specialiștii în epidemiologie și boli infecțioase.

El a anunțat că, deja Colegiul Medicilor Veterinari a înaintat un Plan de acțiune pentru supravegherea, monitorizarea și eradicarea Pestei Micilor Rumegătoare la ovine și caprine.

„Cine răspunde pentru pierderile de sute de milioane de euro?

Aceasta este întrebarea pe care autoritățile nu o mai pot Evita, susține fostul ministru.

Dacă pierderile economice ale sectorului ajung la sute de milioane de euro, trebuie stabilit cât din această pierdere este rezultatul inevitabil al unei boli transfrontaliere și cât este consecința unor deficiențe de management, control și trasabilitate.

• Au fost respectate toate procedurile?
• Au fost luate măsurile la timp?
• Au fost controlate efectiv mișcările ilegale de animale?
• Au fost făcute anchete epidemiologice complete?
• Au fost ascultați medicii veterinari și organizațiile profesionale?
• A fost informat corect sectorul?

Aceste întrebări trebuie clarificate atât de autoritățile naționale, cât și în cadrul misiunilor și auditurilor europene care analizează modul în care România a gestionat PMR și variola ovină.

În această criză, problema fundamentală nu mai este doar existența virusului. Problema este dacă România mai poate demonstra propriilor fermieri, Comisiei Europene și partenerilor comerciali că are un sistem sanitar-veterinar capabil să controleze boala și să garanteze siguranța comerțului. Sectorul ovin nu mai are nevoie de explicații vagi. Are nevoie de un plan, de termene și de responsabilități concrete.

Și, mai ales, are nevoie de răspuns la întrebarea care devine tot mai greu de evitat:

Cum a fost posibil ca România să ajungă, în numai doi ani, de la liderul exportului european de ovine, la blocarea uneia dintre cele mai importante piețe ale zootehniei românești!?”, afirmă fostul ministru al Agriculturii.