O nouă metodă poate combate sfredelitorul porumbului chiar în timpul recoltării / Dăunătorul poate distruge recolta dacă nu se intervine

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Tocarea tulpinilor direct în timpul recoltării porumbului poate combate mai eficient sfredelitorul decât mulcirea ulterioară. Metoda oferă rezultate mai bune în special pe urmele lăsate de utilaje. O cercetare desfășurată timp de patru ani arată că distrugerea resturilor vegetale chiar în timpul recoltării porumbului boabe poate reduce posibilitatea de supraviețuire a sfredelitorului porumbului. Studiul a fost realizat de Universitatea de Științe Aplicate din Kiel, Universitatea din Kiel și Institutul Thünen. Cercetătorii au efectuat teste între 2018 și 2021, în șapte locații din Germania, conform Agrarheute.

A fost comparată o metodă într-o singură etapă cu procedeul tradițional în două etape. Prima presupune recoltarea porumbului cu un echipament care mărunțește simultan tulpinile.

Metoda clasică presupune recoltarea cu combina, urmată de o nouă trecere pe teren pentru tocarea resturilor cu o cositoare cu ciocănele.

Larvele rămân în partea inferioară a tulpinilor

Sfredelitorul porumbului, Ostrinia nubilalis, iernează sub formă de larvă în interiorul tulpinilor rămase pe câmp. Larvele se adăpostesc în special în partea inferioară, în primii aproximativ 30 de centimetri ai plantei. Pentru a întrerupe ciclul biologic al dăunătorului, tulpinile trebuie mărunțite până aproape de baza plantei. Distrugerea cavităților în care iernează larvele reduce populația care poate afecta culturile din anul următor. Mărunțirea resturilor contribuie și la limitarea infecțiilor cu Fusarium. Ciupercile se pot dezvolta și păstra în resturile vegetale rămase întregi pe suprafața solului.

Problema apare atunci când tocarea este efectuată după recoltare. Combina și vehiculele folosite pentru transport trec peste cel puțin 35% din suprafața terenului. Roțile culcă tulpinile pe sol înainte ca utilajul de mulcire să ajungă la ele. Resturile aplatizate sunt mult mai greu de preluat și mărunțit.

Eficiența mulcirii a scăzut puternic pe urmele utilajelor

În testele desfășurate la Bückeburg, cositoarea cu ciocănele a distrus complet 84,5% dintre tulpinile aflate în zonele necirculate. Pe urmele lăsate de utilaje, rata de distrugere completă a coborât însă la numai 11,5%. Diferența a fost de 72 de puncte procentuale. Tulpinile rămase întregi pot deveni locuri de iernare pentru larvele sfredelitorului. Acestea favorizează și menținerea ciupercilor din genul Fusarium.

Metoda testată de cercetători folosește un culegător de porumb dotat cu cuțite cu ciocănele integrate. Tulpinile sunt scurtate și despicate aproape de sol înainte ca roțile combinei să treacă peste ele. Trecerea roților nu mai culcă tulpinile întregi. Dimpotrivă, resturile deja scurtate sunt presate, strivite și desfăcute suplimentar.

În zonele necirculate de la Bückeburg, sistemul integrat a distrus complet 88,8% dintre tulpini. Pe urmele combinei, eficiența a crescut la 95,4%. Calculată pentru întreaga suprafață, metoda într-o singură etapă a obținut un grad de distrugere de 91%. Procedeul care combina recoltarea cu mulcirea ulterioară a ajuns la numai 63%. Rezultatele arată că momentul mărunțirii este esențial. Tocarea realizată după trecerea utilajelor nu mai poate recupera o mare parte dintre tulpinile culcate.

Mai puține treceri și consum redus de motorină

Integrarea operațiunii în echipamentul de recoltare elimină trecerea separată pentru mulcire. Fermierii pot economisi astfel timp de lucru și motorină. Numărul mai mic de treceri reduce și riscul tasării solului, în special în perioadele umede de toamnă. Calitatea mărunțirii devine, totodată, mai uniformă pe întreaga suprafață.

Distrugerea mecanică a tulpinilor reprezintă o măsură preventivă. Aceasta nu înlocuiește automat toate celelalte metode de combatere, dar poate reduce presiunea dăunătorului și sursele de infecție pentru culturile următoare. Eficiența depinde de reglarea corectă a echipamentului și de mărunțirea tulpinilor până aproape de colet. Scopul este ca larvele să nu mai găsească resturi vegetale intacte în care să ierneze.