Ministerul Agriculturii pregătește două noi programe pentru fermieri. Credite cu dobândă fixă de 1,9%, iar diferența de cost acoperită din bugetul de stat

Conform anunțului oficial, fermierii vor beneficia de o dobândă fixă de doar 1,90%, în timp ce restul costurilor financiare, valoarea ROBOR și comisioanele bancare aferente, vor fi acoperite integral din bugetul Ministerului Agriculturii.

„Deblocăm finanțarea pentru fermierii români, anunță Florin Barbu. Lucrăm la două programe de creditare, după modelul celor din 2024, cu o dobândă fixă de 1,90%, iar costurile cu ROBOR și celelalte comisioane vor fi suportate de Ministerul Agriculturii. Astfel, vrem să le oferim fermierilor acces mai ușor la creditele de care au nevoie pentru a-și continua activitatea și pentru a investi în dezvoltarea fermelor.”

Mesaj direct către bancheri la Conferința Națională Agri4Future

Strategia de creditare a fost prezentată de ministru în cadrul Conferinței Naționale „Agri4Future România Obiectiv 2035”, eveniment organizat de Clubul Fermierilor Români. Cu această ocazie, Florin Barbu a transmis un apel ferm către instituțiile bancare din România.

„Am prezentat această măsură în cadrul Conferinței Naționale Agri4Future România Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români, unde am transmis și un mesaj clar sistemului bancar din România: acela de a fi alături de fermieri și atunci când le este greu, nu doar când lucrurile merg bine.”

Subvențiile europene și Politica Agricolă Comună

În cadrul aceleiași intervenții, ministrul Agriculturii a reiterat poziția României privind structura viitorului buget european pentru agricultură. Barbu s-a pronunțat împotriva condiționării fondurilor destinate hranei de jaloane rigide și a pledat pentru menținerea ambilor piloni ai Politicii Agricole Comune (PAC), plățile directe la suprafață/animal și fondurile de dezvoltare rurală.

„Susțin păstrarea celor doi piloni ai Politicii Agricole Comune: subvențiile pentru fermieri și fondurile destinate dezvoltării, pentru că România are nevoie de ambele forme de sprijin. Nu putem condiționa mâncarea românească de jaloane și de ținte, așa cum nu putem risca să pierdem fonduri europene importante pentru zootehnie și industria alimentară.”