Mai puține proteine ar putea susține o îmbătrânire sănătoasă / Noi studii făcute pe animale susțin această idee, contrar a ceea ce se credea până acum

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Reducerea consumului de proteine ar putea îmbunătăți sănătatea metabolică și ar putea influența unele mecanisme asociate îmbătrânirii. Concluzia apare într-o analiză a peste 350 de lucrări științifice, publicată în revista Cell Press Blue și citată de Fox News.

Autorii, Bailey Knopf și Dudley Lamming, de la Universitatea Wisconsin–Madison, au analizat cercetări despre restricționarea proteinelor și a anumitor aminoacizi. Rezultatele sugerează posibile beneficii, în special pentru adulții sedentari care consumă mai multe proteine decât are nevoie organismul.

Lucrarea nu demonstrează însă că oamenii vor trăi mai mult dacă reduc proteinele. Cea mai mare parte a dovezilor despre longevitate provine din experimente realizate pe insecte și rozătoare.

Alternativă la reducerea caloriilor

Restricția calorică a prelungit durata vieții în numeroase studii pe organisme de laborator. Menținerea unei diete cu foarte puține calorii este însă dificilă și poate avea efecte nedorite dacă nu este supravegheată corespunzător.

Reducerea proteinelor ar putea declanșa unele dintre aceleași mecanisme biologice, chiar dacă numărul total de calorii nu scade. Muștele și rozătoarele care au primit mai puține proteine au trăit mai mult în anumite experimente.

Unele studii clinice de scurtă durată au identificat și la oameni efecte favorabile. Participanții care au redus proteinele au pierdut din greutate și din țesutul adipos și au prezentat valori mai bune ale glicemiei pe nemâncate. Aceste rezultate nu arată însă dacă dieta prelungește viața.

Rolul hormonului FGF21

Unul dintre mecanismele analizate implică factorul de creștere a fibroblastelor 21, cunoscut drept FGF21. Nivelul acestui hormon crește atunci când aportul de proteine este redus. În studiile pe animale, FGF21 a fost asociat cu un consum energetic mai mare, un control mai bun al glicemiei și reducerea inflamației. Șoarecii cu niveluri crescute ale hormonului au trăit mai mult, iar efectul a fost mai pronunțat în cazul masculilor.

Reducerea proteinelor poate determina creșterea FGF21 și la oameni. Nu s-a demonstrat însă că această modificare hormonală produce aceleași efecte asupra longevității umane.

Anumiți aminoacizi sunt în centrul cercetării

Autorii au acordat o atenție deosebită metioninei, izoleucinei și valinei. Ultimii doi sunt aminoacizi cu lanț ramificat, cunoscuți și sub denumirea de BCAA.

Acești aminoacizi sunt esențiali, ceea ce înseamnă că organismul nu îi poate produce și trebuie să îi obțină din alimentație. Ei participă la formarea și refacerea țesutului muscular. În anumite condiții, un aport ridicat poate menține active căile celulare care stimulează creșterea, inclusiv sistemul de semnalizare mTOR. Activarea excesivă și prelungită a acestor mecanisme a fost asociată, în cercetările de laborator, cu inflamația, acumularea grăsimii și deteriorarea celulară. Acest lucru nu înseamnă că aminoacizii trebuie eliminați din alimentație. O reducere prea mare poate provoca pierderea masei musculare, slăbiciune și alte probleme de sănătate.

Proteinele rămân importante pentru persoanele active

Un aport mai mare de proteine poate fi benefic pentru persoanele care fac sport. Exercițiile fizice direcționează aminoacizii spre construirea și refacerea mușchilor. Proteinele sunt importante și în timpul sarcinii, în perioadele de creștere, după anumite intervenții medicale și pentru persoanele expuse pierderii masei musculare. Vârstnicii reprezintă o categorie sensibilă, deoarece reducerea necontrolată a aportului poate agrava sarcopenia.

Autorii consideră că recomandările ar trebui adaptate în funcție de vârstă, activitate fizică și starea de sănătate. O persoană sedentară nu are neapărat aceleași necesități ca un sportiv sau ca un adult în vârstă care încearcă să-și păstreze masa musculară.

Analiza nu stabilește o cantitate optimă de proteine care să prelungească viața. Nici nu recomandă restricționarea sub necesarul organismului.

O analiză amplă, dar nu sistematică

Lucrarea este o analiză narativă, nu un nou studiu clinic și nici o revizuire sistematică. Autorii au examinat sute de cercetări, dar nu au descris o metodă prin care să fie identificate toate studiile relevante și nu au combinat statistic rezultatele.

Specialiști independenți consultați de Science Media Centre au subliniat că rozătoarele și insectele diferă mult de oameni în privința metabolismului și a procesului de îmbătrânire. De aceea, concluziile sunt interesante din punct de vedere biologic, dar nu pot fi transformate deocamdată într-o recomandare generală.

Sunt necesare studii clinice de lungă durată pentru a stabili dacă reducerea moderată a proteinelor poate prelungi viața oamenilor. Până atunci, schimbările importante ale aportului nu ar trebui făcute fără recomandarea unui medic sau a unui dietetician, mai ales în cazul vârstnicilor și al persoanelor cu afecțiuni cronice.