Încălzirea globală nu provoacă automat explozia numărului de dăunători agricoli / Un studiu amplu arată reacții complet diferite între specii

Adaugă G4Food ca sursă preferată în Google

Ani la rând a existat temerea că, odată cu încălzirea globală, dăunătorii care atacă culturile agricole se vor înmulți peste măsură. Dar s-a dovedit că această teorie este greșită. Schimbările climatice nu determină automat înmulțirea acestor insecte. Aceasta este concluzia unui nou studiu internațional, care contrazice una dintre cele mai răspândite ipoteze din agricultură și ecologie. Cercetarea arată că răspunsul dăunătorilor la temperaturile mai ridicate este mult mai complex decât se credea până acum, notează Earth.com.

Studiul a analizat 141.562 de observații colectate în teren, pe parcursul mai multor ani. Cercetătorii au urmărit 43 de populații de insecte asociate culturilor agricole din California și sudul Spaniei. Datele provin atât din monitorizări realizate de fermieri și consultanți agricoli, cât și din programe oficiale derulate de autoritățile spaniole. Iar rezultatele au surprins echipa de cercetare.

Aproximativ jumătate dintre populațiile de insecte au crescut în condiții mai calde, în timp ce cealaltă jumătate a scăzut. Practic, încălzirea climatică nu produce un efect universal asupra dăunătorilor agricoli. „Am descoperit că atât dăunătorii, cât și insectele benefice au reacții foarte diverse la încălzire”, a explicat Mia Lippey, entomolog la University of California Davis și coordonatoare a cercetării.

Prădătorii naturali ai dăunătorilor par mai vulnerabili

Deși reacțiile au fost împărțite aproape egal, cercetătorii au observat totuși o tendință îngrijorătoare. Insectele care controlează natural dăunătorii, precum prădătorii și paraziții naturali, par să se adapteze ceva mai greu la temperaturile ridicate decât speciile dăunătoare. Emily Meineke, coautoare a studiului, avertizează că acest mic dezechilibru poate deveni important în timp. Dacă insectele benefice pierd avantajul biologic, fermierii ar putea fi nevoiți să folosească mai multe pesticide. Acest lucru ar însemna costuri mai mari și efecte suplimentare asupra mediului.

Cercetarea pune sub semnul întrebării și metodele clasice prin care oamenii de știință încercau să prezică evoluția dăunătorilor. Până acum, multe estimări se bazau pe trăsături precum dimensiunea corpului, toleranța la căldură sau ritmul ciclului de viață. Însă noul studiu arată că aceste caracteristici nu explică suficient comportamentul insectelor în condiții reale. Cultura agricolă, regiunea și interacțiunile dintre specii influențează puternic rezultatele. „Trăsăturile singure nu pot fi folosite pentru a face predicții sigure despre modul în care schimbările climatice vor afecta insectele agricole”, a spus Mia Lippey.

Monitorizarea din teren devine esențială

Concluziile studiului sugerează că monitorizarea directă a culturilor devine tot mai importantă. Cercetătorii spun că modelele generale și experimentele de laborator nu mai sunt suficiente pentru a anticipa riscurile reale din agricultură. În aceste condiții, investițiile publice în sisteme de supraveghere a dăunătorilor și a insectelor benefice ar putea deveni esențiale. Oamenii de știință consideră că doar observațiile locale și pe termen lung pot oferi date utile pentru adaptarea agriculturii la schimbările climatice.

Noua cercetare vine într-un context în care multe analize avertizează asupra creșterii presiunii dăunătorilor asupra agriculturii mondiale. Alte studii au estimat deja că pierderile provocate de insecte și boli ar putea crește puternic odată cu încălzirea globală, mai ales în cazul culturilor de grâu, porumb și orez. Totuși, noul studiu arată că realitatea din teren este mult mai puțin predictibilă decât sugerau modelele generale. În unele regiuni, anumite insecte prosperă în condiții mai calde. În altele, populațiile scad.

Cercetătorii spun că agricultura viitorului va avea nevoie de strategii adaptate local. Soluțiile generale nu mai sunt suficiente într-un climat care produce efecte diferite de la o cultură la alta și de la o regiune la alta.