Cortizolul și pofta de mâncare: adevărul din spatele trendurilor virale despre stres și kilogramele în plus

Adaugă G4Food ca sursă preferată în Google

Potrivit experților, relația dintre stres, cortizol și greutate este reală, însă lucrurile sunt mai complexe decât sugerează trendurile de pe internet.

Cortizolul și creșterea în greutate

Specialiștii spun că există într-adevăr o legătură între stres, cortizol și acumularea kilogramelor, însă lucrurile sunt mai complicate decât sugerează multe dintre trendurile virale de pe TikTok.

De cele mai multe ori, problema nu apare doar din cauza hormonului în sine, ci mai ales din cauza comportamentelor și obiceiurilor care vin la pachet cu perioadele lungi de stres.

Atunci când oamenii sunt suprasolicitați sau obosiți constant, tind să:

• mănânce emoțional mai des
• aibă poftă de alimente bogate în zahăr și grăsimi
• doarmă mai puțin și mai prost
• facă mai puțină mișcare
• se bazeze mai des pe fast food sau produse ultraprocesate
• aibă mai puțină energie pentru gătit și organizare

În plus, stresul cronic poate influența și felul în care organismul reglează foamea și senzația de sațietate.

Potrivit unui articol publicat de Harvard Medical School, nivelurile ridicate de cortizol pot crește pofta de mâncare și îi pot orienta pe oameni spre așa-numitul „comfort food” — alimente foarte palatabile, dense caloric și bogate în zahăr sau grăsimi.

Cercetătorii spun că acest tip de alimentație poate deveni un mecanism rapid de recompensă și reglare emoțională în perioadele stresante, chiar dacă pe termen lung contribuie la creșterea în greutate și la dezechilibre metabolice.

O analiză publicată în International Journal of Preventive Medicine arată că stresul este unul dintre factorii importanți implicați în obezitate, chiar dacă nu este singura cauză.

„Oamenii tind să mănânce mai mult atunci când sunt stresați decât atunci când sunt fericiți, din cauza hormonului numit cortizol”, notează autorii cercetării.

Specialiștii atrag însă atenția că greutatea corporală este influențată de foarte mulți factori — de la genetică și somn până la venituri, program de muncă, acces la alimente sănătoase și stil de viață.

„Cortisol belly” și „cortisol face” nu explică întreaga problemă

Pe TikTok și Instagram au devenit tot mai populare expresiile „cortisol belly” și „cortisol face”, folosite pentru a descrie acumularea de grăsime în zona abdomenului sau aspectul umflat al feței, puse pe seama stresului și a nivelurilor ridicate de cortizol.

Experții spun însă că multe dintre aceste explicații simplifică excesiv modul în care funcționează organismul.

Deși există cercetări care arată că nivelurile foarte ridicate și persistente de cortizol pot favoriza depunerea grăsimii în anumite zone ale corpului, aceste situații sunt asociate în special cu sindromul Cushing — o afecțiune endocrină rară caracterizată prin expunerea prelungită la cantități foarte mari de cortizol.

Persoanele cu sindrom Cushing pot prezenta simptome precum:

• acumulare accentuată de grăsime abdominală
• față umflată sau rotunjită
• oboseală severă
• slăbiciune musculară
• tensiune arterială crescută
• modificări ale pielii

Însă specialiștii atrag atenția că stresul obișnuit de zi cu zi nu produce, în general, aceleași niveluri extreme de cortizol observate în această boală.

„Cortizolul eliberat în urma stresului cotidian nici măcar nu se apropie de nivelurile și durata observate în sindromul Cushing”, explică Craig Doig, profesor asociat de sănătate metabolică la Nottingham Trent University.

Cu alte cuvinte, faptul că o persoană trece printr-o perioadă stresantă nu înseamnă automat că orice schimbare corporală este cauzată exclusiv de cortizol.

Medicii spun că aspecte precum alimentația, somnul, sedentarismul, genetica, programul de muncă sau sănătatea metabolică au un rol mult mai complex în creșterea în greutate și în felul în care arată corpul.

Specialiștii recomandă consult medical atunci când apar simptome severe, persistente sau modificări importante ale organismului.

Ce legătură au orele lungi de muncă cu obezitatea

Subiectul a revenit recent în atenție după o cercetare prezentată în cadrul European Congress on Obesity, organizat la Istanbul, unde specialiștii au analizat relația dintre timpul petrecut la muncă și ratele de obezitate din mai multe țări.

Rezultatele au atras atenția: autorii au observat că o reducere cu 1% a timpului anual de lucru a fost asociată cu o scădere de aproximativ 0,16% a ratelor de obezitate în statele analizate.

Cercetătorii spun că explicațiile sunt multiple și țin mai ales de stilul de viață pe care îl creează programele de muncă foarte lungi.

Printre factorii care pot contribui la creșterea în greutate se numără:

• nivelurile mai ridicate de stres
• lipsa timpului pentru mișcare și activitate fizică
• mesele luate pe fugă
• consumul mai frecvent de fast food și produse ultraprocesate
• somnul insuficient sau de slabă calitate
• oboseala cronică
• lipsa timpului pentru gătit și organizarea meselor

În plus, multe joburi moderne implică perioade lungi de stat pe scaun și un stil de viață mult mai sedentar decât în trecut.

Autorii cercetării spun că obezitatea nu poate fi explicată doar prin ideea simplă de „mănâncă mai puțin și fă mai multă mișcare”, pentru că în realitate există foarte mulți factori sociali și psihologici implicați.

Potrivit acestora, sănătatea metabolică este influențată și de:

• echilibrul dintre viața personală și muncă
• sănătatea mintală
• stresul cronic
• veniturile
• accesul la alimente sănătoase
• mediul în care trăiesc oamenii

Cercetătorii susțin că politicile legate de programul de lucru, stilul de viață urban și accesul la hrană sănătoasă ar putea avea un rol important în reducerea riscului de obezitate pe termen lung.

Susținătorii săptămânii de lucru de patru zile afirmă inclusiv că mai mult timp liber le-ar permite oamenilor să gătească mai des, să facă mișcare și să își organizeze mai bine rutina zilnică.

Cum poți reduce stresul și impactul lui asupra greutății

Specialiștii spun că recomandările pentru controlul cortizolului seamănă foarte mult cu regulile generale pentru un stil de viață sănătos:

• somn suficient
• alimentație echilibrată
• activitate fizică regulată
• timp petrecut în natură
• conexiuni sociale
• reducerea stresului cronic

Pot ajuta și tehnici precum:

• respirația conștientă
• meditația
• journaling-ul
• plimbările zilnice

Nu există o singură cauză pentru creșterea în greutate

Experții subliniază că greutatea corporală este influențată de foarte mulți factori:

• genetică
• venituri
• acces la alimente sănătoase
• somn
• program de muncă
• nivel de activitate
• stres
• mediu social

De aceea, ideea că un singur hormon este responsabil pentru toate problemele legate de greutate este considerată o simplificare excesivă.