Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Diversificarea alimentației este o etapă importantă în dezvoltarea bebelușului, dar și o sursă de îngrijorare pentru mulți părinți. Când trebuie începută, cu ce alimente și cum pot fi prevenite obiceiurile alimentare nesănătoase? Dr. Dumitrela Enescu, medic pediatru, a explicat, în podcastul „Fântâna de sănătate”, moderat de nutriționistul Tania Fântână, de ce răbdarea, diversitatea alimentară și evitarea presiunii la masă contează încă din primele luni de viață.

Potrivit medicului pediatru, recomandările organizațiilor internaționale indică o fereastră de începere a diversificării între 17 și 26 de săptămâni. Momentul concret trebuie însă stabilit în funcție de dezvoltarea copilului și discutat cu medicul care îl urmărește.

„Fiecare copil este diferit, se dezvoltă din punct de vedere motor diferit și are necesități diferite”, a explicat Dr. Dumitrela Enescu.

Printre semnele care pot indica faptul că bebelușul este pregătit se numără controlul bun al capului și gâtului, capacitatea de a sta în șezut cu sprijin sau fără și diminuarea reflexului de împingere a alimentelor cu limba. Interesul față de mâncarea adulților poate fi un indiciu suplimentar, dar nu este suficient, singur, pentru a decide începerea diversificării.

Medicul recomandă ca părinții să discute cu pediatrul înainte de această etapă, inclusiv pentru a verifica starea generală de sănătate și evoluția copilului.

Cu ce alimente începe diversificarea

Nu există un aliment obligatoriu cu care trebuie începută diversificarea, iar părinții nu trebuie să respecte o succesiune rigidă în lipsa unei indicații medicale. Importantă este introducerea treptată a unei varietăți cât mai mari de alimente, care să asigure nutrienții necesari creșterii.

Legumele, fructele și sursele de proteine trebuie să facă parte din alimentația copilului. Un loc important îl ocupă alimentele bogate în fier, deoarece rezervele de fier ale bebelușului încep să se epuizeze în jurul vârstei de șase luni.

La început, alimentele pot fi pasate fin, apoi cu o textură mai grosieră, până la introducerea bucăților potrivite nivelului de dezvoltare al copilului.

Medicul atrage atenția și asupra câtorva reguli de bază: fără sare și zahăr adăugate în primii doi ani de viață și fără miere înainte de împlinirea vârstei de un an, din cauza riscului de botulism infantil.

Alimentele alergene nu trebuie amânate fără motiv

Peștele, oul, arahidele și nucile se numără printre alimentele care pot provoca alergii, însă teama părinților nu ar trebui să ducă la amânarea lor nejustificată.

„Ele trebuie introduse cât mai curând de la începutul diversificării, pentru că există studii care demonstrează tocmai că scad riscul de alergii alimentare”, a explicat Dr. Dumitrela Enescu.

Forma în care sunt oferite este esențială pentru siguranță. Nucile și arahidele nu trebuie date întregi bebelușilor, din cauza riscului de înec. Pot fi utilizate, de exemplu, măcinate fin sau sub forme adecvate vârstei și recomandărilor medicale.

Introducerea alimentelor alergene trebuie adaptată situației copilului, iar părinții ar trebui să discute cu medicul despre modul de introducere și semnele unei posibile reacții alergice.

Cum pot fi prevenite înecul și accidentele la masă

Diversificarea nu înseamnă doar alegerea alimentelor, ci și pregătirea lor în forme și texturi potrivite. Bucățile rotunde, precum cele de alimente tăiate sub formă de rondele, pot prezenta un risc de obstrucție a căilor respiratorii.

Potrivit medicului, forma, dimensiunea și textura alimentelor trebuie adaptate capacităților copilului. Bucățile trebuie să fie suficient de moi, iar părinții trebuie să învețe regulile de servire în siguranță.

Este importantă și diferența dintre reflexul faringian, care poate apărea în timpul învățării mestecării și înghițirii, și obstrucția căilor respiratorii. Dacă bebelușul nu poate respira, nu poate scoate sunete sau prezintă semne de cianoză, situația reprezintă o urgență medicală.

Dr. Dumitrela Enescu recomandă părinților să se informeze din surse medicale și să învețe manevrele de prim ajutor pentru sugari, astfel încât să poată reacționa corect în cazul unui incident.

De ce nu trebuie forțat copilul să mănânce

La începutul diversificării, o linguriță de mâncare poate fi suficientă pentru o masă de explorare. Copilul descoperă gusturi, mirosuri și texturi noi, iar laptele matern sau formula de lapte rămân surse importante de nutriție în această perioadă.

Presiunea de a termina porția, insistențele pentru încă o linguriță și folosirea dulciurilor drept recompensă pot afecta relația copilului cu mâncarea.

„Prima masă va fi o linguriță de mâncare”, a subliniat medicul, explicând că părinții nu ar trebui să pornească la drum cu așteptarea ca bebelușul să termine un bol întreg.

Refuzul unui aliment nu înseamnă că acesta trebuie eliminat definitiv din meniu. Expunerea repetată, fără presiune, îl poate ajuta pe copil să se familiarizeze cu gustul și textura. Medicul spune că un aliment poate fi oferit din nou de mai multe ori, uneori chiar de opt până la zece ori, până când copilul ajunge să îl accepte.

Părinții trebuie să urmărească semnalele de foame și sațietate. Întoarcerea capului, împingerea farfuriei, pierderea interesului sau joaca fără interes pentru mâncare pot indica faptul că cel mic s-a săturat.

Forțarea poate transforma masa într-o experiență stresantă și poate contribui, în timp, la anxietate față de mâncare sau la selectivitate alimentară.

Fructe, iaurturi și gustări dulci. Ce ar trebui să evite părinții

Fructele pot fi introduse încă de la începutul diversificării. Acestea conțin zaharuri naturale, fibre, vitamine și minerale, iar medicul recomandă să nu fie confundate cu produsele care au zahăr adăugat.

În schimb, iaurturile îndulcite, biscuiții, ciocolata și alte gustări cu zahăr adăugat ar trebui evitate în primii ani, cu o atenție deosebită în primii doi ani de viață.

Părinții trebuie să citească etichetele produselor destinate bebelușilor, deoarece mențiunea privind vârsta de utilizare nu înseamnă automat că produsul nu conține zahăr adăugat.

În plus, mâncarea nu ar trebui folosită pentru liniștirea copilului sau drept recompensă pentru un anumit comportament. Astfel de asocieri pot contribui la dezvoltarea unei relații emoționale cu mâncarea, care se poate menține și la vârsta adultă.

Foto Dreamstime

De ce nu este recomandat ca bebelușul să mănânce în fața ecranelor

Telefonul, televizorul sau tableta pot părea soluții rapide pentru a-l convinge pe copil să mănânce, însă această practică îl poate îndepărta de propriile senzații de foame și sațietate.

„Masa poate să fie folosită ca un moment de conexiune, de relaxare în familie”, a explicat Dr. Dumitrela Enescu.

Atunci când copilul este concentrat asupra ecranului, poate deschide gura mecanic, fără să fie atent la mâncare sau la semnalele propriului corp. În plus, obiceiul poate deveni dificil de eliminat ulterior din rutina familiei.

Mesele fără ecrane le oferă părinților ocazia de a observa reacțiile copilului, de a-i respecta ritmul și de a transforma alimentația într-o experiență plăcută.

Copiii învață să mănânce și prin exemplul părinților

Obiceiurile alimentare se formează și prin observarea adulților. Copiii tind să imite ceea ce văd în familie, de la alimentele alese până la comportamentul de la masă.

O rutină previzibilă, mesele luate împreună și o atmosferă fără tensiuni pot contribui la formarea unei relații sănătoase cu mâncarea.

În același timp, medicul atrage atenția că schimbările alimentare sunt mai ușor de susținut atunci când întreaga familie se implică. Dacă un copil are probleme de greutate, limitarea anumitor produse doar în cazul lui, în timp ce restul familiei le consumă în mod obișnuit, poate face mai dificilă adoptarea unor obiceiuri noi.

Echilibrul este important și în relația cu dulciurile. Interdicțiile prezentate ca pedepse pot genera frustrare, în timp ce explicațiile calme și regulile consecvente îl pot ajuta pe copil să înțeleagă alegerile familiei.

Diversificarea nu trebuie să fie un examen pentru părinți

Dr. Dumitrela Enescu recomandă răbdare, informare din surse medicale și o relație constantă cu pediatrul. Părinții pot cere un plan orientativ pe săptămâni sau recomandări adaptate copilului, dacă acestea îi ajută să gestioneze mai ușor această etapă.

Nu toate mesele vor fi reușite, iar copilul nu trebuie să accepte imediat fiecare aliment. Mai important este ca diversificarea să se desfășoare în condiții de siguranță, fără presiune și cu atenție la dezvoltarea individuală.

„Cel mai important este ca și mama, și copilul să fie fericiți”, a concluzionat medicul.