Cum ar putea deveni uleiul din floarea soarelui kerosen bio pentru aviație / Etienne Bouquet (Corteva Europa):  Astăzi, prin ulei de floarea-soarelui, de exemplu, se poate produce kerosen verde. Ceea ce lipsește este legislația!”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Agricultura românească ar putea avea o oportunitate extraordinară: aceea de a folosi uleiul de floarea soarelui ca biocombustibil pentru aviație,  în condițiile în care cererea pentru combustibili sustenabili de aviație  (SAF – Sustainable Aviation Fuel) crește în Uniunea Europeană.

Subiectul a fost analizat în cadrul unei dezbateri organizate de Corteva, la care au participat, Ignacio Conti, director general al Etlas, Etienne Bouquet, reprezentant Corteva pentru Europa, Costin Telehuz, fermier din Ialomița și reprezentant al FAPPR și analistul de piață Cezar Gheorghe și moderator Cristina Cionga, director executiv adjunct al FAPPR.

În momentul de față, Uniunea Europeană urmărește atingerea neutralității climatice până în 2050, iar sectorul transporturilor este, de deaprte, unul dintre domeniile în care se caută soluții pentru reducerea emisiilor.

În aviație, tranziția către SAF presupune nu numai dezvoltarea tehnologiilor de producție, cât și constituirea unor lanțuri de aprovizionare stabile, cu ajutorul agriculturii.

Uleiul vegetal poate fi un bun combustibil pentru aviație

Potrivit lui Etienne Bouquet, reprezentant Corteva pentru Europa, există mai multe tehnologii prin care poate fi produs combustibilul sustenabil pentru aviație. Una dintre variante pornește de la uleiuri vegetale, inclusiv uleiul de floarea-soarelui și cel de soia.

”Este adevărat că, atunci când vorbim despre combustibil sustenabil pentru aviație (SAF), vorbim despre kerosenul aviatic folosit de avioane, iar există mai multe căi de a produce kerosen verde sau SAF. Una dintre ele este prin modele deja aplicabile în practică.

Aceasta este, astăzi, cea mai ieftină cale de a produce kerosen verde. Cea mai ieftină, dar și cea mai rapidă, pentru că este deja posibilă. Și este posibilă printr-un proces foarte simplu.

Uleiurile vegetale, pot fi ulei de floarea-soarelui, ulei de soia, orice tip de cultură oleaginoasă, sunt transformate, prin hidrotratare, în ceea ce numim HVO, adică ulei vegetal hidrotratat. Acest compus devine apoi materie primă pentru kerosenul verde.

Este un proces simplu

Este un proces simplu, deja pus la punct de industrie, de la unitățile de presare până la procesatori. Iar materia primă de bază este uleiul vegetal. Aceasta este legătura cu agricultura.

Așadar, astăzi, prin ulei de floarea-soarelui, de exemplu, se poate produce kerosen verde. Ceea ce lipsește astăzi,și vom vorbi despre asta mai târziu, este legislația care să asigure că acest tip de ulei vegetal poate fi calificat drept combustibil sustenabil pentru aviație.

Contribuția noastră, la Corteva, este foarte simplă, pentru că activitatea de bază a pieței noastre este ameliorarea de noi soiuri și hibrizi de floarea-soarelui. Acesta este nucleul afacerii. Obiectivul nostru este să propunem fermierilor hibrizi de floarea-soarelui bine adaptați acestui tip de practici.

Iar legislația actuală se îndreaptă spre utilizarea culturilor intermediare pentru a putea fi calificate pentru SAF. De aceea dezvoltăm floarea-soarelui cu ciclu scurt, astfel încât fermierii să poată produce acest tip de ulei”, a afirmat Etienne Bouquet.

De altfel, Corteva lucrează inclusiv la dezvoltarea unor hibrizi de floarea-soarelui cu ciclu scurt, care ar putea permite introducerea culturii în ferestrele disponibile între culturile principale.

Cererea de combustibili sustenabili pentru aviație să fie conectată cu agricultura

Tocmai pentru a contribui la dezvoltarea acestui lanț de aprovizionare a fost creată Etlas, o companie înființată de Corteva și bp.

Ignacio Conti, CEO al Etlas, a explicat că obiectivul companiei este să creeze o legătură între producția agricolă și viitoarea cerere de energie cu emisii reduse.

Etlas a fost înființată pentru a conecta agricultura cu viitorul energiei. Etlas este o companie nouă de bioenergie, formată de Corteva și bp, două companii mari care au considerat că există o oportunitate importantă de a crea un lanț valoric sustenabil și fiabil, care să furnizeze materii prime pentru producția de combustibil sustenabil pentru aviație și de motorină regenerabilă.

Cele două companii au considerat că se poate construi o societate mixtă mai bună decât dacă ar fi lucrat fiecare separat. Așa s-a născut Etlas. Totul începe de la fermieri: fermierii vor cultiva aceste culturi intermediare pentru producția de materii prime.

Etlas este o companie foarte nouă. Am început abia în ianuarie anul acesta, dar aducem în spate istoricul și experiența a două companii mari: Corteva, în agricultură, și bp, în energie. La finalul zilei, suntem aici pentru a încerca să rezolvăm această provocare majoră: cererea în creștere de combustibili sustenabili pentru aviație și de motorină regenerabilă  și să o conectăm cu agricultura”, a susținut Ignatio Conti.

România ar avea 300.000-400.000 de hectare disponibile

Analistul de piață Cezar Gheorghe consideră că agricultura românească are deja experiența și infrastructura necesare pentru a putea participa la acest nou lanț de valoare.

”A doua cultură de floarea-soarelui, pe care mulți nu o folosesc astăzi, înseamnă că structura culturilor din România ne lasă un potențial, fără să exagerăm un milion de hectare, de cel puțin 300–400.000 de hectare, pentru început, care pot intra în acest circuit. Pentru că am văzut fermieri care fac deja acest lucru, am văzut fermieri care sunt stimulați, chiar dacă nu există încă o legislație completă. De ce să nu o spun? Am văzut, în vara trecută, culturi superbe de floarea-soarelui în România, ca a doua cultură.

România trebuie să fie pe această hartă

Așadar, România trebuie să fie pe această hartă. România are o suprafață agricolă destul de importantă în acest context și poate genera mult mai multă valoare adăugată.

În cele din urmă, dacă combinăm aceste două lucruri, stimulul financiar pentru fermier, care trece și el printr-o perioadă dificilă, nu intrăm acum în detalii, cu o nouă etapă de dezvoltare,  nu facem altceva decât să reținem cât mai multă valoare adăugată la fermier. Desigur, nu suntem în momentul de a vorbi despre compensații, dar poate în etape ulterioare putem vorbi și despre ceva de acest fel. Personal, salut apariția acestui element nou pe piața românească și vă spun deschis: sunt aici pentru a oferi cât mai mult sprijin continuării acestui drum, pentru că, la capătul zilei, nu este vorba doar despre dezvoltarea noastră, ci despre dezvoltarea agriculturii noastre”, a adăugat Cezar Gheorghe.

Irigarea, una dintre principalele condiții

Costin Telehuz, fermier din Ialomița și reprezentant al APPR, a atras atenția că principala limitare este accesul la apă.

„Floarea-soarelui în cultură intermediară are numai avantaje”, a afirmat Telehuz, explicând că, în fermele care dispun de sisteme de irigații, cultura poate deveni o opțiune economică.

”Floarea-soarelui în cultură intermediară este foarte profitabilă, pentru că, în fermele irigate, o pondere foarte mare din costurile totale sunt costuri fixe. Având o cultură principală care, de obicei, nu face profit, fie grâu, fie orz, care sunt singurele care pot veni înaintea florii-soarelui în cultură intermediară, acestea preiau totuși o parte importantă din costurile fixe și scutesc floarea-soarelui de această presiune.

Floarea-soarelui are un prag de rentabilitate de la 500 kg, la o jumătate de tonă

Astfel, într-un sistem de lucrări minime, floarea-soarelui are un prag de rentabilitate de la 500 de kilograme până la o jumătate de tonă de produs, iar într-un sistem de cultură mai elaborat poate ajunge până la o tonă de produs.

În ambele situații, floarea-soarelui, ca cultură următoare, poate asigura o tonă de profit net, profit operational, pentru că, atunci când vorbesc despre profit, vorbesc despre profit operațional înainte de subvenții.

Așadar, da, are sens, este profitabilă, este o cultură relativ ușor de gestionat în această variantă de vară, pentru că o parte dintre boli nu mai sunt acolo să ne dăuneze; cei mai importanți dăunători din generația următoare nu mai sunt o problemă la fel de mare.

Poate fi cultivată prin semănat direct, din sămânță mare, uniform și ușor, odată ce i se aplică apă, și are un avantaj față de principalul ei competitor. Principalul competitor în rotația culturii intermediare este porumbul”, a mai precizat fermierul.

Astfel, agricultura românească ar putea avea marea oportunitate de a deveni parte a unei piețe aflate în dezvoltare: cea a combustibililor sustenabili pentru aviație!