Raport EFSA: cea mai mare creștere a probelor cu urme de pesticide peste nivelul maxim admis a fost înregistrată la căpșune, varză și struguri pentru vin; autoritățile de la București, restante la publicarea rapoartelor naționale În ciuda crizei sanitare persistente provocată de noul coronavirus, comerțul agroalimentar al UE a rămas puternic în primele șapte luni ale anului 2020. Exporturile UE27 din lunile ianuarie-iulie 2020 au atins o valoare totală de 105,5 miliarde EUR (o creștere de 2,1% comparativ cu aceeași perioadă din 2019), în timp ce importurile UE27 au atins o valoare de 72,6 miliarde euro (o creștere de 1,7%).
Drept urmare, în primele șapte luni ale acestui an, excedentul comerțului agroalimentar s-a ridicat la 32,9 miliarde EUR, o creștere de 3% față de perioada corespunzătoare din 2019. Acestea sunt printre principalele constatări publicate în 13 noiembrie de Comisia Europeană în raportul comercial pentru ianuarie-iulie 2020.
China a continuat să fie cea mai căutată piață pentru produsele agroalimentare europene, creșterea ajungând la 2,55 miliarde euro. Principalele mărfuri vândute de europeni pe piața chineză sunt: carnea de porc (a cărei valoare de export în China s-a triplat în această perioadă), grâul, dar și alimente pentru sugari. De precizat însă că recent China a suspendat importurile de carne de porc din Germania, unul dintre cei mai mari furnizori, motivând decizia prin prezența unor focare de pestă porcină africană în câteva landuri germane. Pesta porcină africană a făcut însă ravagii și în China, principalul efect fiind creșterea masivă a importurilor din UE.
Exporturile europenilor în regiunea Orientului Mijlociu și a Africii de Nord (MENA) au crescut de asemenea, fiind vândute cu precădere cereale ) grâu și orz ). Cei mai importanți parteneri comerciali sunt Arabia Saudită (unde valoarea exporturilor a crescut cu 562 milioane euro), Maroc (o creștere de 368 milioane euro ) și Algeria (o creștere de 337 milioane euro). Valoarea exporturilor agroalimentare din UE a crescut și în Elveția (în creștere cu 365 milioane euro) și Ucraina (în creștere cu 275 milioane euro).
A fost înregistrată, însă, o scădere de 452 milioane euro a valoarii exporturilor UE către Statele Unite, principalele mărfuri fiind băuturile spirtoase, vinul, sucurile de fructe și brânza, în timp ce valoarea importurilor agroalimentare operate din SUA a scăzut cu 451 milioane euro, în principal din cauză că a scăzut cererea de soia din SUA. De precizat că administrația Trump a decis să suprataxeze brânzeturile sosite din UE.
Valoarea importurilor agroalimentare din Regatul Unit ( fost membru al UE ) a scăzut cu 927 milioane euro. Băuturile spirtoase și lichiorurile, pastele și produsele de patiserie, ciocolata și produsele de cofetărie au fost printre principalele categorii de produse care au înregistrat scăderi. Valoarea exporturilor UE-27 către Regatul Unit a scăzut cu 359 milioane euro, cu scăderi notabile la exportul de vin, carne de pasăre, unt, preparate din fructe și legume și animale vii.
Dificultăți în comerțul agroalimentar au fost înregistrate și în raport cu Hong Kong și Singapore, unde valoarea exporturilor agroalimentare din UE a scăzut cu 288 milioane de euro, respectiv, 284 milioane euro. Scăderi ale valorii importurilor UE au fost înregistrate în raport cu produsele din Ucraina (în scădere cu 457 milioane euro) și India (în scădere cu 253 milioane euro).
Importurile mari de rapiță, grâu și boabe de soia au dus la o creștere a valorii importurilor până la 590 milioane euro în relația cu Canada, în timp ce creșterea cererii de ulei de palmier a ridicat valorea importurilor din Indonezia la 622 milioane euro și din Malaezia la 352 milioane euro. Au fost înregistrate și creșteri ale valorii importurilor din Brazilia (unde boabele de soia au propulsat o creștere de 519 milioane euro) și Turcia (un salt de 404 milioane euro, mărfurile principale fiind nucile și citricele.
O serie de produse agroalimentare din UE au avut rezultate excepționale în această perioadă: carnea de porc, urmată de cereale grosiere, uleiuri de rapiță și floarea soarelui. Cu toate acestea, s-au înregistrat scăderi semnificative la exportul de băuturi alcoolice: valoarea exportului de vin din UE a scăzut cu 1,16 miliarde euro, în timp ce băuturile spirtoase și lichiorurile au scăzut cu 1,11 miliarde euro. Alte categorii de produse care au întâmpinat dificultăți au fost piei brute (a căror valoare la export a scăzut cu 650 milioane euro) și bumbacul (a căror valoare a scăzut cu 308 milioane euro).
Creșterea importurilor agroalimentare ale UE a fost determinată de cererea de fructe tropicale proaspete și uscate (în creștere cu 767 milioane EUR), semințe oleaginoase, altele decât soia (o creștere de 539 milioane EUR, în principal semințe de rapiță și floarea-soarelui) și ulei de palmier (523 milioane EUR) ). Totuși, s-au înregistrat scăderi la importul de cereale grosiere (850 milioane EUR), băuturi spirtoase și lichioruri (349 milioane EUR) și carne de bovine (267 milioane EUR).
