Aripioarele de pui sunt un preparat asociat cu momente importante, serile cu prietenii și mesele informale. Sunt accesibile, se mănâncă ușor și nu cer tacâmuri, arată foodandwine.com. Tocmai de aceea, discuțiile despre „cea mai bună metodă” de preparare sunt aprinse, iar preferințele variază de la sosuri la textură sau tipul de gătire. Pentru a clarifica această dispută, mai multe metode populare de gătire a aripioarelor de pui fără crustă au fost testate comparativ. Obiectivul a fost obținerea pielii foarte crocante și a cărnii suculente, folosind aceleași ingrediente, aceleași condimente și aceleași criterii de evaluare.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Au fost testate trei metode principale: friteuza cu aer cald, prăjirea în ulei și coacerea la cuptor cu praf de copt. Alte variante, precum coacerea simplă sau fierberea urmată de coacere, au fost eliminate din start, rezultatele fiind considerate prea slabe.
Cum a fost realizat testul
Pentru fiecare variantă s-a folosit un kilogram de aripioare de pui refrigerate cu aer, tăiate în jumătăți. Aripioarele au fost gătite până la o temperatură internă de aproximativ 80°C, considerată optimă pentru frăgezime. Condimentarea a fost identică: o linguriță de sare, fără sosuri.
Au fost evaluate textura pielii, suculența cărnii, ușurința preparării, durata și nivelul de murdărie produs. A fost analizat și cât de crocante au fost imediat după gătire și după 10 minute de repaus.
Friteuza cu aer cald: rapid, dar nu perfect
Aripioarele gătite în friteuza cu aer au avut nevoie de 22 de minute. Rezultatul a fost bun, cu o piele crocantă în mare parte, dar cu zone mai moi. Textura nu s-a menținut la fel de bine în timp, iar suprafața a părut ușor uleioasă.
Avantajul principal rămâne rapiditatea și curățarea ușoară. Metoda este potrivită pentru porții mici și cine rapide.
Prăjirea în ulei: crocante la maxim, dar cu compromisuri
Prăjirea a durat doar 12 minute și a oferit aripioare extrem de crocante, aurii uniform și cu o textură care s-a menținut peste 20 de minute. Carnea a rămas suculentă, iar pielea a fost crocantă fără a fi grasă. Dezavantajele sunt mizeria, mirosul persistent și riscurile asociate prăjirii în ulei fierbinte.
Cuptorul și praf de copt: surpriza testului
Cea mai apreciată metodă a fost coacerea la cuptor folosind praf de copt. Aripioarele au fost uscate, amestecate cu sare și o linguriță de praf de copt, apoi coapte pe grătar la aproximativ 230°C.
Rezultatul a fost o piele extrem de crocantă, cu bule și rumenire intensă, similară cu cea obținută prin prăjire. Carnea a rămas suculentă, iar gustul nu a fost influențat de praful de copt.
Metoda permite gătirea unor cantități mai mari, este mai curată decât prăjirea și nu necesită echipamente speciale.
Prăjirea în ulei rămâne cea mai rapidă metodă pentru aripioare crocante. Totuși, coacerea la cuptor cu praf de copt oferă rezultate aproape identice, cu mai puțin efort și mai puțină murdărie. Friteuza cu aer rămâne o soluție practică pentru porții mici și timp limitat.
Indiferent de metoda aleasă, testul arată că textura perfectă nu este întâmplătoare, ci rezultatul unei tehnici bine alese.
Iată și o rețetă de aripioare crocante.
Ingrediente:
- – 1 kg aripioare de pui, tăiate în jumătăți
- – 1 linguriță praf de copt
- – 1 linguriță sare
- – ½ linguriță piper
- – ½ linguriță boia dulce sau afumată
- – opțional: usturoi granulat sau alte condimente uscate
Important: folosește praf de copt, nu bicarbonat, deoarece acesta lasă gust amar.
Mod de preparare
Preîncălzește cuptorul la 220°C. Așază un grătar metalic într-o tavă tapetată cu folie sau hârtie de copt.
Usucă foarte bine aripioarele cu prosoape de hârtie. Acesta este un pas esențial pentru crocănțime.
Amestecă praful de copt cu sarea și condimentele, apoi presară-l uniform peste aripioare și amestecă bine.
Așază aripioarele pe grătar, fără să se atingă. Aerul trebuie să circule pe dedesubt.
Lasă la copt 40–45 de minute, dar întoarce aripioarele la jumătatea timpului. Sunt gata când pielea este brun-aurie, uscată și foarte crocantă.
Se pot servi simple sau cu sosuri, fără a pierde textura.
De ce funcționează această metodă: praful de copt nu „umflă” carnea. El acționează doar asupra pielii, făcând-o mai alcalină și mai predispusă la rumenire intensă. Rezultatul este cea mai crocantă variantă posibilă la cuptor, confirmată inclusiv în testele comparative profesionale.

FOTO: Freepik





