FOTO: Dreamstime/Evgenyatamanenko
Mulți dintre noi rămânem adesea treji până târziu sau ajungem acasă după o zi lungă. Ne luăm cina oricând putem, adesea după ora 20.00. Dar mâncatul regulat târziu în noapte poate face mai mult decât să interfereze cu somnul. Cu timpul, poate afecta digestia, metabolismul și chiar sănătatea generală, conform indianexpress.com.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Cinele târzii pot modifica modul în care corpul procesează alimentele. Mâncatul aproape de ora de culcare poate influența reglarea glicemiei, stocarea grăsimilor și ritmurile circadiene. Poate duce la creștere în greutate, somn perturbat și risc crescut de anumite probleme metabolice.
Pe parcursul lunilor, aceste efecte se pot acumula. Pot afecta sănătatea pe termen lung în moduri pe care s-ar putea să nu le observi imediat. Dar ce se întâmplă cu adevărat cu corpul tău dacă acesta devine un obicei constant timp de șase luni? Iată ce spune un expert, pentru a înțelege mai bine această situație.
Schimbări metabolice majore
Ashlesha Joshi, dietetician și nutriționist la Tone 30 Pilates, explică: „Atunci când mâncăm târziu în noapte, ritmul metabolic natural al corpului nostru este perturbat. După apusul soarelui, eficiența digestivă scade treptat, iar toleranța la glucoză se reduce. Așadar, dacă cineva mănâncă în mod constant după ora 20:00 timp de câteva luni, mai multă energie din acea masă va fi probabil stocată ca grăsime, mai degrabă decât arsă.”
Cu timpul, notează ea, acest model poate contribui la creștere în greutate, creșteri ale glicemiei, niveluri ridicate ale colesterolului LDL. Poate duce și la disconfort digestiv, cum ar fi balonarea și refluxul acid. Pe termen lung poate perturba alinierea circadiană, care este strâns legată de sănătatea metabolică.
De asemenea, se crede că mâncatul târziu în noapte poate să influențeze hormoni precum insulina, leptina sau cortizolul. „Da, mâncatul târziu în noapte are un impact hormonal semnificativ. Sensibilitatea la insulină este în mod natural mai scăzută noaptea, făcând mai dificilă gestionarea eficientă a glicemiei de către organism. Leptina, hormonul care semnalează sațietatea, devine de asemenea mai puțin receptivă, ceea ce poate duce la supraconsum”, spune Joshi.
În același timp, cortizolul, hormonul stresului, tinde să rămână ridicat atunci când mesele sunt întârziate. „Această combinație încurajează stocarea grăsimilor, perturbă reglarea apetitului și crește riscul de tulburări metabolice. Pe parcursul lunilor, aceste schimbări hormonale pot crea un ciclu de poftă de mâncare, somn prost și pierdere în greutate mai lentă sau chiar creștere în greutate”, mai afirmă Joshi.
Strategii pentru minimizarea efectelor
Dacă mâncatul târziu este inevitabil, Joshi menționează că sunt câteva alegeri inteligente care pot ajuta la reducerea impactului. Optează pentru o masă mai ușoară cu mai multe proteine slabe, legume și fibre. Menține grăsimile grele și carbohidrații rafinați la nivel scăzut, deoarece aceștia sunt mai greu de metabolizat noaptea. „Încearcă să menții cel puțin un interval de două ore între cină și ora de culcare pentru a permite digestiei să progreseze fără probleme”, spune ea. De asemenea, recomandă ca la mesele mai târzii să se evite alimentele bogate în grăsimi și calorii, precum și o hidratare adecvată pe timpul zilei și controlul aportului de cofeină. „Acordând prioritate unui mic dejun sănătos în dimineața următoare putem sprijini, de asemenea, stabilitatea hormonală și un echilibru energetic mai sănătos”, concluzionează expertul.
