Patru săptămâni fără carne și lactate: experimentul care i-a surprins pe cercetători. Cum influențează dieta vegană markerii inflamatori

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O dietă vegană urmată timp de doar patru săptămâni a fost asociată cu modificări la nivel molecular, inclusiv în mecanisme legate de inflamație și îmbătrânirea biologică, arată un nou studiu. Cercetătorii au analizat modificările produse în ADN-ul a 48 de adulți sănătoși care au urmat, timp de o lună, fie o dietă vegană, fie una bogată în carne.

Rezultatele sunt interesante, dar trebuie privite cu prudență. Studiul a fost mic și de scurtă durată, iar cercetătorii au analizat în principal markeri moleculari, nu efecte asupra sănătății pe termen lung. Prin urmare, rezultatele nu demonstrează că dieta vegană încetinește îmbătrânirea, previne bolile sau prelungește viața, potrivit Medical News Today.

Ce au mâncat participanții timp de patru săptămâni

Cercetătorii de la University of California, San Diego și University of Freiburg au analizat probe de sânge de la 48 de adulți sănătoși.

Participanții au urmat mai întâi, timp de o săptămână, aceeași dietă standardizată. Ulterior, au fost repartizați aleatoriu în două grupuri. Un grup a urmat o dietă vegană, iar celălalt o dietă bogată în carne, timp de patru săptămâni.

Cele două regimuri au fost concepute pentru a furniza cantități similare de calorii, astfel încât cercetătorii să poată analiza mai bine efectul compoziției alimentației, separat de efectele pierderii în greutate sau ale unui aport caloric mai mic.

Cercetătorii au analizat peste 800.000 de situsuri de metilare a ADN-ului înainte și după perioada de alimentație.

Metilarea ADN-ului este un proces epigenetic care poate influența activitatea genelor fără să modifice secvența ADN-ului.

Ce s-a schimbat în organism

În cazul participanților care au urmat dieta vegană, cercetătorii au observat modificări în mai multe căi biologice implicate în funcția imunitară, metabolism, creșterea celulară, semnalizarea insulinei, repararea ADN-ului și răspunsul celulelor la stres.

Una dintre observațiile importante a fost legată de răspunsul inflamator.

Modelele bazate pe metilarea ADN-ului au indicat proporții mai mici de neutrofile și proporții mai mari de celule T CD4 în grupul vegan. Neutrofilele sunt celule albe din sânge implicate în apărarea organismului, în timp ce celulele T CD4 contribuie la coordonarea și reglarea răspunsului imunitar.

Estimările obținute prin analiza ADN-ului au corespuns cu măsurătorile celulelor sanguine realizate în cadrul studiului inițial, ceea ce susține faptul că modificările observate nu au fost doar un rezultat al modelării statistice.

Asta nu înseamnă însă că dieta vegană previne inflamația sau bolile inflamatorii. Rezultatele sugerează că schimbarea alimentației poate influența anumite mecanisme implicate în răspunsul imun.

Dieta vegană și „vârsta biologică”

Cercetătorii au analizat și așa-numitele ceasuri epigenetice, modele matematice care estimează vârsta biologică pe baza tiparelor de metilare a ADN-ului.

Două dintre măsurătorile folosite în studiu, PhenoAge și GrimAge, au indicat o încetinire a îmbătrânirii biologice în grupul care a urmat dieta vegană pe durata celor patru săptămâni.

Rezultatul nu a fost însă identic pentru toate metodele. Un al treilea ceas epigenetic, Blood&Skin, a indicat o accelerare a vârstei.

Diferența este importantă, deoarece aceste ceasuri măsoară aspecte diferite ale îmbătrânirii biologice. Prin urmare, rezultatele nu pot fi interpretate ca dovadă că dieta vegană „întinerește” organismul sau inversează procesul de îmbătrânire.

„Sunt markeri biologici, nu dovada că cineva îmbătrânește mai lent”

Michelle Routhenstein, dietetician-nutriționist specializat în sănătatea cardiovasculară, care nu a participat la cercetare, a atras atenția asupra dimensiunii și duratei studiului.

„Acest studiu a fost mic și de scurtă durată, pe 48 de adulți sănătoși, iar cercetătorii au analizat modificări ale metilării ADN-ului. Acestea sunt markeri biologici, nu dovada că cineva îmbătrânește de fapt mai lent sau va trăi mai mult”, a explicat Routhenstein pentru Medical News Today.

Christopher Gardner, profesor de medicină la Stanford University, care nu a fost implicat în noul studiu, a amintit rezultatele unei cercetări publicate în 2023, realizată pe 22 de perechi de gemeni identici.

În acel studiu, gemenii care au urmat o dietă vegană timp de opt săptămâni au prezentat modificări favorabile ale unor indicatori asociați cu îmbătrânirea biologică, comparativ cu gemenii care au urmat o dietă omnivoră sănătoasă. Participanții din grupul vegan au avut, de asemenea, niveluri mai mici de LDL-colesterol și insulină à jeun, precum și o greutate mai mică.

O dietă vegană nu înseamnă automat o alimentație sănătoasă

Eliminarea produselor de origine animală nu transformă automat o dietă într-una sănătoasă. O alimentație vegană bine construită poate include legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci și semințe, însă există și produse vegane ultraprocesate, care pot conține cantități mari de zahăr adăugat, sare sau grăsimi saturate.

Persoanele care elimină produsele de origine animală trebuie să acorde atenție și unor nutrienți care pot fi mai greu de obținut din alimentele vegetale, printre care vitamina B12.

Routhenstein atrage atenția că rezultatele studiului nu trebuie interpretate ca dovadă că alimentele de origine animală sunt, în sine, inflamatorii.

„Nu trebuie să renunți complet la produsele de origine animală pentru a susține îmbătrânirea sănătoasă și longevitatea”, a explicat experta pentru Medical News Today, recomandând creșterea cantității și diversității alimentelor vegetale din dietă.

O posibilă explicație pentru rezultatele studiului este că trecerea de la o alimentație bogată în carne la una cu mai multe alimente vegetale modifică simultan mai multe mecanisme implicate în inflamație și metabolism.

Studiul are limite importante

Cea mai evidentă limitare este numărul redus de participanți: 48 de adulți sănătoși. Rezultatele nu pot fi, prin urmare, generalizate automat la populația largă.

În plus, intervenția a durat numai patru săptămâni. Nu este clar dacă modificările de metilare a ADN-ului se mențin după revenirea la alimentația obișnuită sau dacă o dietă vegană urmată pentru o perioadă mai lungă ar produce efecte mai mari ori diferite.

O altă limitare este faptul că cercetătorii au analizat modificările epigenetice din sânge. Tiparele epigenetice pot fi diferite în funcție de țesut, astfel că rezultatele obținute din sânge nu înseamnă că aceleași modificări apar și în organe precum ficatul, creierul, mușchii sau țesutul adipos.

De asemenea, cercetarea a măsurat markeri moleculari, nu rezultate clinice pe termen lung. Studiul nu demonstrează că dieta vegană previne cancerul, bolile cardiovasculare sau demența și nici că prelungește durata vieții.

Pentru a afla dacă modificările observate se mențin și dacă se traduc în beneficii reale pentru sănătate sunt necesare studii mai ample, cu mai mulți participanți și cu perioade de urmărire mai lungi.