Tehnologia care salvează somonul: senzori și camere urmăresc călătoria sa pentru a salva specia/ „Nu poți lua decizii viitoare când nu știi exact dacă acțiunile tale sunt bune sau dăunătoare”

Situația somonului Atlantic este îngrijorătoare, iar pentru a înțelege de ce scade populația acestei specii și cum afectează acest lucru utilizarea râurilor, proiectul Life Kantauribai a implementat o tehnologie fără precedent în Bidasoa, Spania cu scopul de a obține date despre pești reducând la minim manipularea directă a exemplarelor.

După 35 de ani de monitorizare „manuală”, datele arată că situația reală a speciei este gravă și necesită acțiune, a explicat pentru EFEverde responsabilul secției de gestionare piscicolă din Departamentul de Dezvoltare Rurală și Mediu din Navarra, José Ardaiz, colaborator al proiectului, cofinanțat cu fonduri europene.

Evitarea atingerii peștelui

„Unul dintre obiectivele noastre este să îmbunătățim colectarea datelor într-un mod mai puțin invaziv, cu mai puțină manipulare manuală și atingere directă asupra speciei”.

Până acum, datele se obțineau manual la stația din Bera/Lesaka, unde studiau exemplarele prin prinderea și anestezierea lor pentru a măsura date biometrice (greutate, lungime, sex, vârstă etc.). Apoi erau eliberate în râu.

Tehnologia permite acum obținerea acestor date telematic, evitând stresul pe care îl suferă animalul prin contactul direct.

Tehnologia include cipuri, antene RFID (tehnologie folosită și de marile companii de distribuție pentru controlul produselor), microfoane subacvatice și „contoare de pești” bazate pe camere, a detaliat Josu Elso, specialist în gestionarea piscicolă a Gestion Ambiental de Navarra.

Această tehnologie va permite măsurarea migrației somonilor atât ascendente, cât și descendente. Somonii se nasc în râu, pleacă în mare pentru a se dezvolta, apoi se întorc în râu să se reproducă și să moară.

Pentru asta, mii de pui crescuți în ferme piscicole sunt marcați cu două tipuri de cipuri și reintroduși în râu.

Unul dintre „contoarele de pești” este instalat la scara pentru pești a barajului Nazas, primul obstacol pe care îl întâlnesc somonii când intră în Bidasoa din mare.

„Acest contor are un scanner, o cameră și o antenă care ne permit să controlăm toți peștii care urcă”, marcați sau nu, înregistrând imagini pentru identificarea fiecărei specii.

Toți peștii care urcă pe râul Bidasoa trebuie să treacă pe acolo, iar contorul automat face ceea ce făceau anterior gardienii manual, dar fără a atinge peștii, a explicat expertul.

„Mai avem o serie de antene la intrările în canalele centralelor hidroelectrice și la coronamentul barajului Nazas, care controlează peștii marcați care coboară în mare. Astfel putem vedea câți pui produși în bazinul Bidasoa ajung în mare.”

Aceste date vor permite, de exemplu, să se afle rata de supraviețuire pe timpul iernii.

„Până acum, în septembrie se făceau probe prin pescuit electric și se verifica cum a decurs reproducerea acelui an, dar nu se știa dacă pui văzuți supraviețuiesc iarna. Acum vom ști câți au supraviețuit până primăvara și coboară spre mare.”

Se va putea vedea și dacă somonii adulți care s-au reprodus reușesc să se întoarcă în mare sau mor în încercare, fie în canalele centralelor, fie pentru că nu au putere.

Pentru a obține datele, pui sunt marcați cu doi emițători, unul RFID și altul bazat pe identificare sonoră, detectați de hidrofone plasate în diferite puncte ale râului.

Astfel, se știe câți pești eliberați ajung la stația de monitorizare sau intră în canalele centralelor și câți trec în viață prin centrale, a explicat Elso.

Importanța datelor pentru o bună gestionare

„Informațiile despre ce se întâmplă în râu sunt fundamentale pentru gestionare. Repopulăm râul, dar trebuie să știm dacă ceea ce facem ajută specia sau nu. De asemenea, detectăm posibile probleme. Bănuim că una este mortalitatea în centralele hidroelectrice, dar trebuie să o verificăm”, a spus Ardaiz.

Dacă datele confirmă suspiciunile, printre obiectivele Life Kantauribai este promovarea unor soluții aplicate în alte țări, cum ar fi plasarea de grătare care să împiedice intrarea peștilor în canale sau oprirea centralelor în timpul migrației.

Colectarea datelor permite și estimarea numărului potențial de ouă care vor fi produse anual în bazinul Bidasoa, ceea ce este foarte important pentru ajustarea pescuitului în funcție de potențialul reproductiv care intră în râu.

Pentru gestionarea unei specii aflate în pericol și regres, este esențială o bază de date, fără de care „nu poți lua decizii viitoare și nu știi dacă acțiunile tale sunt bune sau dăunătoare”, a subliniat Ardaiz.

Printre aceste acțiuni se numără și demolarea obstacolelor neutilizate. „Monitorizarea ne-a arătat că somonii ajung mai repede la stația din Bera, cu mai puține răni și mai sănătoși pentru că nu mai trebuie să treacă peste acele obstacole care probabil cauzau multe lovituri.”