Cum a ajuns laptele piesa centrală a seducției, în cel mai nou film în care joacă Nicole Kidman, „Babygirl”

Nicole Kidman surprinde publicul cu o declarație neașteptată: „Îmi place foarte mult laptele”. Această afirmație a fost făcută într-un interviu recent despre „Babygirl”, thriller-ul erotic regizat de Halina Reijn (cunoscută și pentru „Bodies, Bodies, Bodies”). În acest film, Kidman interpretează rolul lui Romy, o CEO puternică, care într-o scenă memorabilă bea supusă un pahar de lapte oferit de Samuel (interpretat de Harris Dickinson), fost intern devenit dominator, notează publicația Eater.

Laptele nu este doar un detaliu de fundal în „Babygirl”, ci devine un element central al jocurilor erotice dintre personaje. Într-o cultură americană marcată de dezbateri intense despre consumul de lactate, filmul lui Reijn oferă o nouă perspectivă asupra acestui produs, transformându-l dintr-un simbol conservator într-un instrument al libertății erotice, jucăuș și îndrăzneț.

O nouă dimensiune a laptelui

În ultimii ani, discuțiile despre lapte au luat amploare în SUA, fiind asociate cu ideologii conservatoare și nostalgii pentru valorile tradiționale. Cu toate acestea, „Babygirl” merge într-o direcție opusă, utilizând laptele pentru a explora teme precum dorințele sexuale ascunse.

Un exemplu este scena în care Romy, ruptă de imaginea ei de CEO impecabil, bea lapte de pe podeaua unui hotel, într-un moment de vulnerabilitate și pasiune. Samuel o completează prin gesturi tandre, dar dominatoare într-o relație în care puterea și supunerea se schimbă continuu între cei doi.

În contrast, apa joacă rolul opus în film

În contrast, apa joacă rolul opus în film, aducând personajele înapoi la o stare de ordine și autocontrol. Fie că este vorba de o confruntare tensionată cu internul Esme (Sophie Wilde) sau de momentele cu soțul ei, un bărbat atrăgător, dar lipsit de pasiune, apa devine simbolul sobrietății și al reprimării dorințelor.