VIDEO | David Holmgren, co-fondatorul permaculturii: „A fost nevoie de foarte multă energie pentru a produce hrana” / De ce resturile alimentare nu ar trebui să ajungă la gunoi

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În permacultură, resturile alimentare nu sunt privite automat ca deșeuri, ci ca o resursă care poate fi valorificată în mai multe etape. Hrana ar trebui consumată mai întâi, apoi transformată în alte preparate sau conservată, iar ceea ce nu mai poate fi folosit în gospodărie poate ajunge la animale și, în cele din urmă, în compost. David Holmgren, co-fondatorul permaculturii, explică de ce este important ca nutrienții să rămână în circuit, într-un interviu acordat G4Food.

Abordarea permaculturii în privința risipei alimentare pornește de la energia investită pentru producerea hranei. Din acest motiv, alimentele nu ar trebui aruncate imediat ce nu mai sunt folosite în forma inițială. Ele pot avea mai multe întrebuințări, înainte ca resturile să ajungă în compost.

„Abordarea permaculturii în privința risipei alimentare urmează o ierarhie a energiei. A fost nevoie de foarte multă energie pentru a produce hrana, așa că aceasta ar trebui folosită în următorul mod cel mai potrivit, în cadrul economiei gospodăriei. O putem mânca a doua zi sau o putem transforma în altceva. Dacă avem un surplus, îl putem conserva”, explică David Holmgren.

Hrana care nu mai poate fi consumată poate ajunge la animale

După ce au fost epuizate posibilitățile de consum și conservare, resturile alimentare pot fi folosite pentru hrănirea animalelor. Holmgren dă exemplul găinilor și porcilor, care pot valorifica nutrienții concentrați în hrana destinată inițial oamenilor.

„Apoi, hrana poate fi folosită pentru a hrăni animalele, precum găinile sau porcii, sau alte animale ale căror sisteme digestive pot beneficia de acești nutrienți concentrați din alimentele produse pentru oameni”, spune el.

Ultima etapă este compostarea. Resturile organice se întorc astfel în sol, contribuind la fertilitatea acestuia. În viziunea lui Holmgren, circuitul trebuie închis fără ca resturile să ajungă la depozitele de deșeuri.

„Și apoi, bineînțeles, ceea ce rămâne se întoarce, într-un fel sau altul, în sol, sub formă de compost. Astfel, nu mai ajunge la groapa de gunoi. Închiderea acestui circuit dintre resturile alimentare și solul productiv, ca parte a ciclului fertilității, este foarte reprezentativă pentru principiile permaculturii”, explică David Holmgren.

De ce este important să folosim resursele acolo unde se află

Holmgren leagă această abordare de principiile soluțiilor mici și lente și de ideea circuitelor închise, în care resursele sunt reutilizate în sistemul din care provin. Transportarea și reunirea ulterioară a unor materiale care ar fi putut fi valorificate local presupun un consum suplimentar de energie.

„Este vorba despre soluții mici și lente și despre circuite ciclice, în locul unui flux continuu de materiale. Atunci când toate aceste deșeuri sunt împrăștiate, ele trebuie adunate din nou, iar acest lucru implică mult mai multă energie. Este mult mai bine să folosim aceste lucruri în sistemul în care se află”, conchide David Holmgren.