Santorini vrea turiști și iarna / Vinul, gastronomia și cultura, noua strategie a insulei / Românii, între principalele piețe europene

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Santorini încearcă să nu mai fie percepută exclusiv ca destinația verii, a apusurilor spectaculoase și a hotelurilor de lux. După doi ani cu o cerere mai slabă, insula grecească pregătește o campanie care pune în prim-plan vinurile, gastronomia, cultura și experiențele locale, într-o încercare de a atrage turiști pe tot parcursul anului. România se numără printre principalele piețe europene pentru Santorini, potrivit Euronews.

Noua campanie digitală va cuprinde 32 de videoclipuri scurte, menite să prezinte o altă față a insulei, dincolo de celebra calderă și de apusurile din Oia.

Hotelierii de pe insulă spun că ultimii doi ani au fost mai dificili. Thomas Giannis, proprietar de hotel, afirmă că în cazul afacerii sale scăderea a ajuns la 30-40%. El pune evoluția pe seama activității seismice din insulele vecine, înregistrată în 2025, și a conflictului din Golf, care a afectat în special rezervările turiștilor din Statele Unite și Israel.

Situația s-a îmbunătățit însă după sezonul de vară. Primarul din Thira, Nikos Zorzos, spune că lunile septembrie și octombrie au atras vizitatori interesați în mod special de ceea ce oferă insula. „Santorini nu este doar o destinație de vară unde vii să vezi un apus. Este și o destinație gastronomică și culturală. Și poate oferi acum turism pe tot parcursul anului”, spune Thomas Giannis.

Vinurile și gastronomia devin argumente pentru extrasezon

Strategia de promovare pune un accent important pe tradiția viticolă a insulei. Vinurile din Santorini sunt strâns legate de solul vulcanic și de condițiile climatice aparte. Printre soiurile locale se numără Assyrtiko, Athiri, Aidani și Mavrotragano.

Vița-de-vie este cultivată într-un sistem tradițional numit „kouloura”: coardele sunt împletite aproape de pământ, sub forma unui coș, pentru a proteja strugurii de vânturile puternice și de soarele cicladic. Vizitele la crame, degustările și tururile podgoriilor sunt astfel printre experiențele pe care insula le poate oferi și în afara sezonului estival.

Un alt simbol este Vinsanto, vinul dulce produs din struguri uscați la soare, în special Assyrtiko și Aidani.

Fava, roșiile și vinul pot arăta turiștilor o altă Santorini

Gastronomia insulei este construită în jurul unor produse adaptate solului vulcanic și climatului arid. Printre cele mai cunoscute se află fava de Santorini, produs cu Denumire de Origine Protejată, obținut din Lathyrus clymenum și cultivat pe insulă de mii de ani. Se servește tradițional sub formă de piure, cu ceapă, capere și ulei de măsline.

Roșiile cherry de Santorini sunt un alt produs emblematic și sunt folosite inclusiv pentru tomatokeftedes, chifteluțe sau crochete de roșii. Bucătăria locală mai include vinete albe, capere, castraveți cultivați fără irigații și brânza locală chloro. Tocmai această legătură dintre agricultură, peisaj, vin și mâncare este una dintre direcțiile pe care autoritățile vor să le promoveze pentru a convinge turiștii că insula merită vizitată și dincolo de lunile de vară.

Românii, printre turiștii europeni importanți pentru Santorini

România apare între piețele europene relevante pentru insulă, alături de Marea Britanie, Germania, Franța, Italia, Spania, Austria, Țările de Jos, Polonia și Belgia. În luna iulie 2026, traficul aerian dintre Santorini și România a ajuns la 10.594 de pasageri.

Italia a ocupat primul loc, cu 93.315 pasageri, urmată de Marea Britanie, cu 59.362, și Franța, cu 35.158. Germania a înregistrat 17.746 de pasageri, Spania 14.443, iar Austria 11.211.

Interesul turiștilor europeni se schimbă însă, potrivit reprezentanților Organizației Naționale de Turism a Greciei. Vizitatorii caută tot mai mult gastronomia locală, cramele, patrimoniul cultural, natura și experiențele autentice, nu doar cazarea de lux și fotografiile cu apusul.

Thomas Giannis respinge și imaginea conform căreia insula ar fi accesibilă numai turiștilor cu bugete foarte mari. „Santorini este pentru orice buget”, spune hotelierul, precizând că oferta de cazare variază foarte mult, iar în afara sezonului există numeroase variante mai ieftine

O altă problemă a hotelierilor este însă creșterea numărului de locuri de cazare. Primarul Nikos Zorzos susține că noile construcții contribuie la reducerea gradului de ocupare și a cerut măsuri pentru limitarea dezvoltării necontrolate.

Aproximativ 3,5 milioane de vizitatori pe an

Santorini primește aproximativ 3,5 milioane de vizitatori anual, dacă sunt incluși și pasagerii vaselor de croazieră. Aproximativ jumătate dintre aceștia provin din segmentul croazierelor, însă impactul lor asupra economiei locale este diferit de cel al turiștilor care rămân mai multe zile pe insulă. Numărul persoanelor care pot coborî zilnic de pe vasele de croazieră este limitat la 8.000. În plus, din iulie 2025, pasagerii plătesc și o taxă la debarcare: 20 de euro între 1 iunie și 30 septembrie, 12 euro în aprilie, mai și octombrie și 4 euro în timpul iernii.

Pentru Santorini, miza noii strategii este tocmai atragerea unor vizitatori care să rămână mai mult, să intre în restaurante, să viziteze cramele și să descopere produsele locale. În locul unei insule vizitate câteva ore pentru fotografia cu apusul, autoritățile încearcă să promoveze o Santorini a vinului, a mâncării și a culturii locale, care să poată atrage turiști inclusiv în lunile reci.