Surse UE | Tinerii fermieri vor primi mai multe fonduri în viitoarea Politică Agricolă Comună / „Ne confruntăm cu o problemă de reînnoire generațională. Doar 8-9% dintre fermierii români au sub 40 de ani”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Potrivit unei surse UE, Comisia Europeană dorește să direcționeze o parte importantă a sprijinului din viitoarea Politică Agricolă Comună către tinerii fermieri, în condițiile în care îmbătrânirea populației agricole reprezintă o problemă majoră.

Oficialul European a declarat că doar aproximativ 12% dintre fermierii din UE au sub 40 de ani, în timp ce în România ponderea este estimată la numai 8-9%.

„Ne dorim să punem accent pe tinerii fermieri, deoarece în întreaga Europă, dar mai ales în România, ne confruntăm cu o problemă de reînnoire generațională. Doar 12% dintre fermieri au sub 40 de ani, iar în România procentul este şi mai mic, cred că în jur de 8% sau 9%”, a declarat reprezentantul Comisiei Europene. Aceşti tineri au, într-adevăr, nevoie de un sprijin suplimentar la început de drum; ei nu preiau doar o fermă, ci doresc să o modernizeze şi să o extindă. Acesta este un exemplu, iar pe lângă el există un al treilea act legislativ: cel privind organizarea comună a pieţelor. Acesta include, de exemplu, norme referitoare la programele destinate şcolilor”, a afirmat un oficial al Comisiei Europene.

Acesta a mai arătat că tinerii care intră în agricultură au nevoie de sprijin suplimentar nu doar pentru a prelua o exploatație, ci și pentru a o moderniza și dezvolta.

„Avem un interes strategic real în a menține un sistem agricol și alimentar solid”

Reprezentantul Comisiei Europene a spus că agricultura și sistemul alimentar sunt o prioritate strategică pentru Uniune, atât din perspectiva securității, cât și a competitivității economice și a locurilor de muncă.

„Avem un interes strategic real în a menține un sistem agricol și alimentar solid; acesta este esențial pentru securitate și reprezintă un punct forte, un avantaj competitiv pentru Europa. În plus, generează numeroase locuri de muncă, fiind, de altfel, o componentă importantă a economiei, inclusiv în România”, a afirmat acesta.

Oficialul a amintit că sectorul agricol european a continuat să funcționeze în pofida unor crize succesive, precum criza energetică, războiul și epidemiile, dar se confruntă în continuare cu presiuni legate de prețuri și de tranziția climatică.

„Nu este ceva ce putem considera ca fiind garantat sau de la sine înțeles. Este un aspect pe care trebuie, într-adevăr, să continuăm să-l susținem”, a punctat reprezentantul Comisiei.

Politica Agricolă Comună, cea mai veche politică comună a UE, are deja aproximativ 60 de ani și a trecut prin mai multe reforme. Actuala etapă de revizuire este legată de viitorul cadru financiar multianual, care va acoperi perioada 2028-2034.

Comisia Europeană și-a prezentat propunerea în luna iulie, iar negocierile între instituțiile europene sunt în desfășurare. Potrivit oficialului, obiectivul este ca șefii de stat și de guvern să ajungă la un acord asupra cifrelor bugetare înainte de sfârșitul anului. Ulterior, trei acte legislative vor stabili modul în care vor fi distribuite și cheltuite fondurile.

Cum vor fi gestionate mai bine resursele de apă

Una dintre schimbările importante propuse este integrarea Politicii Agricole Comune în planurile naționale și regionale de parteneriat, alături de alte politici europene. Comisia consideră că această abordare poate facilita finanțarea unor proiecte care răspund simultan mai multor nevoi economice și sociale.

Un exemplu este gestionarea resurselor de apă. Pentru agricultură, aceasta înseamnă în primul rând acces la irigații, însă apa este necesară și în sectoarele energetic, industrial și de transport.

„Gestionarea eficientă a apei, o resursă tot mai rară, necesită o planificare integrată, proces în care fermierii sunt, bineînțeles, implicați”, a explicat oficialul european. Acesta a mai precizat că, în cadrul viitoarelor planuri de parteneriat, va exista o sumă rezervată pentru Politica Agricolă Comună, destinată fermierilor și care nu va putea fi folosită în alte scopuri. O parte dintre negocieri va viza însă și alocările pentru dezvoltarea zonelor rurale.

Pe lângă bugetul PAC, agricultura poate beneficia și de alte fonduri europene, în special cele destinate cercetării și competitivității. Acestea pot susține investiții în bioeconomie, îngrășăminte, produse de protecție a plantelor, medicamente de uz veterinar și alte tehnologii necesare modernizării sectorului.

”Dacă dispui de utilaje performante, folosești mai puține pesticide!”

Viitoarea Politică Agricolă Comună va continua să susțină investițiile în modernizarea exploatațiilor agricole. Potrivit unui oficial al Comisiei, utilajele performante și tehnologiile moderne nu contribuie doar la creșterea productivității, ci și la utilizarea mai eficientă a resurselor.

„Modernizarea este importantă, desigur, pentru productivitate, dar și pentru eficiența utilizării resurselor; dacă dispui de utilaje performante și tehnologie modernă, folosești mai puține pesticide, mai puține îngrășăminte etc.”, ne-a declarat reprezentantul Comisiei Europene.

Sprijinul prin PAC va include în continuare atât plăți pentru susținerea veniturilor fermierilor, inclusiv în funcție de suprafața exploatată sau de numărul de animale, cât și plăți pentru anumite practici benefice pentru mediu.

Printre acestea se numără menținerea sănătății solului și conservarea biodiversității, activități pentru care fermierii nu obțin întotdeauna venituri directe prin vânzarea produselor.

UE pregătește instrumente pentru gestionarea crizelor

Unul dintre cele trei acte legislative care vor defini viitoarea PAC va viza organizarea comună a piețelor agricole. Aceasta include, printre altele, programele pentru distribuirea laptelui, fructelor și legumelor în școli, dar și instrumentele de intervenție în cazul unor perturbări ale pieței.

Oficialul european a amintit că Uniunea a mobilizat recent fonduri din rezerve pentru a sprijini fermierii români afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte.

„Când preţurile la îngrăşăminte au explodat, am reuşit să mobilizăm fonduri din rezerve şi să punem la dispoziţia fermierilor români aproximativ 30 de milioane de euro, pentru a-i sprijini în faţa creşterii costurilor la îngrăşăminte. Toate aceste aspecte fac obiectul discuţiilor actuale şi sunt strâns interconectate. Acest lucru nu ar trebui să ne distragă atenţia de la problemele pe termen scurt cu care ne confruntăm în continuare; de aceea, acordăm o atenţie deosebită modului în care ne putem pregăti mai bine pentru şocuri sau crize. Am discutat mult despre asigurări, dar am abordat şi extinderea discuţiei dincolo de agricultură, către întregul lanţ alimentar.

Şi de aceea sunt atâtea demonstraţii afară, pentru că, dacă poţi transforma produsele agricole în alimente sau băuturi, obţii, desigur, o valoare mai mare şi creezi locuri de muncă.

Europa este foarte cunoscută şi apreciată în întreaga lume pentru calitatea surplusului său de produse alimentare destinate exportului, un aspect de care ar trebui să fim cu adevărat mândri şi pe care îmi doresc să-l promovez şi să-l susţin”, a mai declarat un oficial European, pentru G4Food.