Cum poate rămâne competitiv vinul românesc în următorii 10 ani? Viticultor: „Să nu mai plecăm capul că România nu are brand” 

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Vinul românesc poate rămâne competitiv în următorul deceniu prin investiții în tehnologie și irigații, protejarea sănătății plantațiilor, eficientizarea tratamentelor fitosanitare și o strategie mai bună de branding, distribuție și export. Schimbarea preferințelor consumatorilor tineri și nevoia de asociere între producători sunt alte provocări identificate de reprezentanții industriei vitivinicole, care au răspuns întrebării G4Food în cadrul unui eveniment organizat de AIPROM.

„Viticultura românească între provocări, inovație și competitivitate” a fost tema întâlnirii la care au participat reprezentanți ai organizațiilor profesionale, cercetători și producători de vin. G4Food i-a întrebat pe speakeri cum poate rămâne competitiv vinul românesc în următorii 10 ani.

Adaptarea la noile generații de consumatori și atenția la preț

Robert Ionuț Băicoianu, director executiv al Organizației Naționale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV), consideră că producătorii trebuie să acorde o atenție mai mare poziționării vinurilor și prețurilor, în condițiile în care comportamentul de consum al generațiilor tinere se schimbă constant.

„Această modificare comportamentală a generațiilor tinere care vin din spate va da bătăi de cap fiecărui producător, pentru că lucrurile se schimbă de la an la an. Trebuie să fim foarte atenți ce produse vom aduce pe piață și dacă acestea sunt pe placul lor”, a explicat Robert Ionuț Băicoianu.

Potrivit acestuia, producătorii trebuie să urmărească atent atât evoluția preferințelor consumatorilor, cât și poziționarea comercială a produselor, astfel încât vinurile să rămână atractive pentru noile categorii de cumpărători.

Vă recomandăm să citiți și: Vinul lipsește din strategia de promovare turistică a României / ADAR cere includerea podgoriilor cu denumire de origine în viitorul OMD Național

Investiții în irigații și tehnologii pentru o producție de calitate

Ion Marian, director științific al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească (ICDVV), a indicat investițiile în infrastructură și modernizarea tehnologiilor drept condiții importante pentru creșterea competitivității.

Acesta a subliniat necesitatea accesării fondurilor disponibile pentru dezvoltarea sistemelor de irigații și pentru schimbarea tehnologiilor de producție.

Obiectivul este obținerea unor producții mai mari, fără compromisuri în privința calității vinurilor.

Bolile viței-de-vie, un risc pentru calitatea vinului

Sănătatea plantațiilor reprezintă o altă condiție importantă pentru competitivitatea sectorului vitivinicol. Constantina Chireceanu, cercetător științific la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor București (ICDPP), a atras atenția asupra riscurilor asociate fitoplasmozelor, boli care pot afecta calitatea strugurilor și, implicit, a vinurilor.

Cercetătoarea a explicat că fitoplasmele se dezvoltă în celulele floemului, unde consumă zaharuri, iar atacurile asupra viței-de-vie pot influența compoziția strugurilor. În aceste condiții, vinurile rezultate pot avea o aciditate mai ridicată, iar calitatea lor poate scădea pe măsură ce atacul este mai agresiv.

Printre problemele semnalate se numără flavescența aurie, o boală epidemică transmisă de o cicadă care trăiește pe vița-de-vie, dar și înnegrirea lemnului, o altă afecțiune asociată fitoplasmelor.

Constantina Chireceanu a atras atenția că riscurile nu se limitează la insectele care trăiesc direct pe vița-de-vie. Unele cicade care transmit agenți patogeni se dezvoltă pe plante precum volbura și urzica. Prin urmare, prezența buruienilor necontrolate în plantații poate favoriza menținerea unor focare de infecție.

Combaterea vectorilor și limitarea răspândirii fitoplasmelor sunt, în opinia cercetătoarei, măsuri necesare pentru menținerea sănătății plantațiilor și obținerea unor vinuri de calitate.

Specializarea soiurilor și consolidarea brandurilor românești

Din perspectiva producătorilor, competitivitatea presupune intervenții pe întregul lanț de producție și comercializare.

Mircea Matei, director general al cramei Lacerta, a identificat șase direcții de acțiune, începând cu eficiența tratamentelor fitosanitare și continuând cu specializarea soiurilor în funcție de regiune.

Acesta consideră că România are nevoie de o mai bună adaptare a soiurilor la specificul zonelor viticole, în condițiile în care există o diversitate foarte mare de soiuri cultivate în numeroase regiuni.

Un alt pilon este consolidarea componentei comerciale. Brandingul, distribuția, comunicarea, promovarea și exporturile trebuie gestionate mai eficient, astfel încât vinurile românești să câștige vizibilitate și acces la piețe noi.

Mircea Matei a indicat și asocierea producătorilor drept o direcție importantă, deși a recunoscut că aceasta rămâne un subiect complex pentru sector.

România are nevoie de investiții și de promovarea vinurilor peste hotare

Crina Duluțe-Florea, vicepreședinte al Domeniilor Averești, a pus accentul pe nevoia de capital și pe investițiile în întregul ecosistem economic care susține industria vinului.

Într-o intervenție cu o notă de umor, aceasta a spus că România are nevoie de mai mulți miliardari dispuși să investească în continuare în sectorul vitivinicol.

Dincolo de această observație, reprezentanta Domeniilor Averești a subliniat că dezvoltarea industriei depinde de mai multe componente: protecția plantelor, transportul, brandingul și capacitatea producătorilor de a ajunge la consumatori cu putere de cumpărare.

Aceasta a pledat și pentru transmiterea cunoștințelor despre vin către generațiile următoare, precum și pentru o promovare mai curajoasă a vinurilor românești pe piețele externe.

„Să nu mai plecăm capul că România nu are brand și să ducem mai departe ceea ce chiar se poate face în România”, a transmis Crina Duluțe-Florea.