Securitatea alimentară, noua miză strategică a României pe Flancul Estic al UE și NATO/ Prima de risc de război a crescut în zona României și Bulgariei/ Mark Titterington, invitat la conferința AGRI4FUTURE

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Securitatea alimentară este noua miză strategică a României pe Flancul Estic al UE și NATO. Războiul din Ucraina, riscurile asupra transporturilor din Marea Neagră, dependența de importurile de energie și îngrășăminte, precum și crizele sanitar-veterinare aduc agricultura în prim-planul discuțiilor despre securitatea regională.

Agricultura românească trebuie privită nu doar ca un sector economic, ci și ca o componentă a infrastructurii strategice de securitate. Aceasta este tema unei sesiuni speciale organizate de Clubul Fermierilor Români în cadrul Conferinței Naționale AGRI4FUTURE: România – Obiectiv 2035.

Mark Titterington, co-fondator al Forum for the Future of Agriculture din Bruxelles, și ambasadorul Cristian Diaconescu, fost ministru al Afacerilor Externe, vor participa la dezbatere.

Organizatorii își propun să identifice provocările și măsurile prin care agricultura poate contribui la securitatea alimentară într-un context regional marcat de război, instabilitate comercială și presiuni asupra lanțurilor de aprovizionare.

România, posibil hub agroalimentar pentru regiunea Mării Negre

Războiul din Ucraina a arătat cât de vulnerabile pot deveni lanțurile agroalimentare în cazul blocajelor logistice, al atacurilor asupra transporturilor și al creșterii costurilor de asigurare. În acest context, poziția României la Marea Neagră, suprafața agricolă și infrastructura portuară îi oferă țării potențialul de a deveni un furnizor și un centru regional de tranzit, stocare și distribuție a produselor agroalimentare.

Riscurile de securitate maritimă s-au accentuat în ultimele luni. Potrivit datelor prezentate de organizatori, compania de securitate maritimă Ambrey a înregistrat aproximativ 387 de atacuri asupra navelor în perioada iulie-septembrie 2026, de peste cinci ori mai multe decât în trimestrul precedent.

În trei săptămâni din octombrie, cel puțin opt nave comerciale au fost lovite în largul României și Bulgariei, iar aproximativ 34 de marinari au fost raportați morți sau dispăruți.

Pe fondul acestor riscuri, primele de asigurare pentru nave și mărfuri au crescut.

În zonele economice exclusive ale României și Bulgariei, prima de risc de război ar fi urcat, în două săptămâni, de la 0,1% la 0,5% din valoarea navei, cu estimări de peste 1%. În zonele considerate cele mai expuse, costurile pot ajunge la 15% din valoarea corpului navei.

Cu toate acestea, Portul Constanța și-a menținut rolul important în comerțul regional. În primele nouă luni din 2026, prin port au fost tranzitate 15,8 milioane de tone de cereale, cu 7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Dezbaterea va aborda investițiile necesare în porturi, căi ferate, drumuri, depozite și capacități de refrigerare, dar și dezvoltarea procesării interne. Unul dintre obiective este ca România să nu rămână doar un exportator de materii prime, ci să valorifice mai mult producția agricolă prin parteneriate între fermieri, procesatori și retail.

Gazul și îngrășămintele, vulnerabilități pentru fermele românești

Un alt subiect important îl reprezintă dependența agriculturii de energie și fertilizanți. Potrivit datelor incluse în materialul organizatorilor, prețul gazului pe bursa TTF a ajuns la 97,64 euro/MWh pe 27 octombrie, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani și de peste trei ori mai mare decât la începutul anului.

Presiunile sunt amplificate de conflictul din Iran și de blocarea Strâmtorii Hormuz, rută prin care tranzitează aproximativ o treime din comerțul mondial cu îngrășăminte. Gazul natural reprezintă circa 80% din costul de producție al îngrășămintelor azotate, iar prețul ureei a atins în aprilie 856,9 dolari pe tonă pe piața globală.

România este vulnerabilă la aceste evoluții și din cauza lipsei producției interne de îngrășăminte azotate. Combinatul Azomureș este oprit din august 2024, iar reluarea producției după preluarea de către Romgaz este estimată pentru primăvara anului 2027. Până atunci, fermierii depind de importuri, într-o piață în care Rusia a reprezentat, în 2025, aproximativ 22% din importurile de îngrășăminte ale Uniunii Europene.

În cadrul sesiunii vor fi discutate soluții pentru reducerea expunerii fermelor la șocurile externe: investiții în energie regenerabilă la nivelul exploatațiilor agricole, stocuri strategice de inputuri și instrumente financiare pentru gestionarea riscurilor. Printre acestea se numără asigurările subvenționate, fondurile mutuale și mecanismele de stabilizare a veniturilor.

Pesta porcină africană și restricțiile la export, alte riscuri pentru sector

Securitatea alimentară înseamnă și protejarea producției interne de bolile animalelor și plantelor. Pesta porcină africană continuă să afecteze fermele comerciale din România. În 2026, au fost sacrificați peste 5.500 de porci într-o fermă din Arad, în ianuarie, peste 8.600 în Neamț, în februarie, și aproape 5.700 într-o exploatație din Buzău, în septembrie.

La începutul lunii martie, ANSVSA raporta 330 de focare de pestă porcină africană la mistreți, față de 200 în aceeași perioadă a anului precedent. În același timp, România importă peste 70% din carnea de porc pe care o consumă.

Sectorul ovin și caprin se confruntă, la rândul său, cu efectele bolilor animalelor. Focarele de pestă a micilor rumegătoare și variolă ovină au afectat exporturile, iar Comisia Europeană a interzis, începând cu 17 iunie, ieșirea oilor și caprelor din România până la 31 decembrie 2026.

Miza economică este importantă: exporturile de animale vii au depășit 210 milioane de euro în primele zece luni din 2025, iar ANSVSA estima că valoarea acestora ar putea ajunge la aproximativ 300 de milioane de euro în 2026.

În acest context, participanții vor discuta despre biosecuritate, trasabilitate, siguranță sanitar-veterinară și fitosanitară, precum și despre necesitatea unor standarde echivalente pentru produsele importate din afara Uniunii Europene.

PAC 2028–2034: România vrea investiții în infrastructură și competitivitate

Sesiunea va aborda și viitorul Politicii Agricole Comune pentru perioada 2028–2034, precum și modul în care România ar trebui să își definească prioritățile în negocierile privind viitorul buget european.

În viziunea organizatorilor, Uniunea Europeană are nevoie de o strategie de autonomie strategică alimentară care să combine producția internă, diversificarea surselor de aprovizionare și constituirea unor stocuri strategice. Stabilitatea piețelor internaționale nu poate fi considerată garantată, iar importurile nu vor putea acoperi în orice situație eventualele deficite.

România ar trebui să susțină un buget care să finanțeze nu doar plățile directe către fermieri, ci și investițiile în logistică, procesare, irigații, depozitare și digitalizare. O altă temă este orientarea fondurilor către investiții productive și infrastructură, în locul unei concentrări exclusive asupra măsurilor de compensare și conformare administrativă.

Cooperare regională pe Flancul Estic

Organizatorii consideră că România poate contribui la construirea unui parteneriat agroalimentar cu statele de pe Flancul Estic, inclusiv Polonia, țările baltice, Republica Moldova și Ucraina, cu respectarea regulilor pieței interne și a cerințelor de securitate.

Cooperarea ar putea include proiecte logistice comune, schimb de informații, standarde de calitate, rezerve strategice și planuri de intervenție în situații de criză. Astfel, agricultura ar putea deveni un instrument de cooperare și consolidare regională, nu doar o temă de politică economică.

Mark Titterington va aduce perspectiva Forum for the Future of Agriculture, platformă de dialog de la Bruxelles care reunește fermieri, decidenți europeni, reprezentanți ai industriei și ai societății civile. Cristian Diaconescu va contribui cu experiența sa diplomatică și perspectiva asupra securității regionale și a poziționării României pe Flancul Estic.

„Pentru noi, securitatea alimentară începe în fermă. Dacă fermierul nu are acces la apă, la energie la preț predictibil și la instrumente de gestionare a riscului, nu putem vorbi despre o Românie care asigură stabilitatea securității alimentare. Vrem ca agricultura să fie tratată ca infrastructură strategică, nu doar ca sector economic”, a declarat, într-un comunicat, Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.

„Am adus în aceeași sală perspectiva de la Bruxelles, experiența diplomatică și vocea fermierilor, pentru că securitatea alimentară nu se poate discuta separat de energie, frontieră și comerț. Ne așteptăm ca din această sesiune să plece propuneri concrete, nu doar diagnostice”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.