VIDEO | „Mama mea gătește mult mai bine” / Chef Sorin Stoica, despre gusturile copilăriei, emoția din farfurie și bogăția gastronomiei românești încă nedescoperită / „Avem o bogăție pe care n-am exploatat-o încă”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Gastronomia românească are încă regiuni, ingrediente și tradiții care așteaptă să fie descoperite și aduse în meniurile restaurantelor. Chef Sorin Stoica, cofondator și chef al restaurantului éto din București, vorbește despre gusturile cu care a crescut, creativitatea bucătarilor, identitatea preparatelor românești și emoția pe care o poate trezi o mâncare aparent banală. Într-un interviu acordat G4Food la Romanian Hospitality Awards 2026, chef-ul explică de ce tocănița de cartofi, ostropelul de pui sau mămăliga cu brânză și roșii pot avea o valoare care depășește orice tehnică de gătit.

Gastronomia românească are nevoie de timp pentru a-și descoperi și valorifica întregul potențial, consideră chef Sorin Stoica. În opinia sa, există numeroase regiuni ale țării ale căror tradiții culinare nu au fost suficient explorate în restaurante, deși ar putea deveni surse importante de inspirație pentru bucătarii contemporani.

„Cred că avem nevoie de timp. Cred că am demonstrat că, din punctul de vedere al gastronomiei, avem o bogăție pe care n-am exploatat-o încă. Efectiv, e o bogăție pe care n-am exploatat-o încă. Avem regiuni în țară despre care n-am vorbit foarte mult în meniurile noastre de restaurant. Cred că avem nevoie de timp și de a repeta lucrurile bune, lucrurile pozitive. Cu gândul ăsta merg mai departe în seara asta și cu tot ce urmează”, a declarat Sorin Stoica pentru G4Food.

Prezent la Romanian Hospitality Awards pentru al doilea an consecutiv, chef-ul spune că vine cu motivația de a contribui la o industrie gastronomică mai creativă și mai sănătoasă din perspectiva modului de lucru.

„E un prilej și o onoare pentru noi să fim pentru al doilea an prezenți anul acesta. Am venit și cu ceva de mâncare. Anul trecut doar am fost nominalizați. Am venit cu speranță și cu o motivație în plus față de anii precedenți să facem lucrurile mai bine, să împingem înainte, să vorbim mai mult despre creativitate, despre un mod de lucru mai sănătos. Am venit pentru o industrie mai colorată, mai pozitivă și mai pusă pe treabă”, a adăugat chef-ul.

De ce se întorc bucătarii la gusturile copilăriei

Pentru Sorin Stoica, mâncarea cu care a crescut reprezintă unul dintre cele mai importante repere în construcția unui preparat contemporan. Experiența acumulată de un bucătar, creativitatea și tehnicile pe care le dobândește de-a lungul anilor nu trebuie să îl îndepărteze de gusturile familiare, ci îi pot oferi instrumentele prin care să le redescopere.

„Cred foarte mult în gusturile de acasă, gusturile care ne-au făcut să devenim ce suntem astăzi și nu găsesc alt motiv pentru care aș face altceva decât mâncarea cu care am crescut, prin prisma situației de astăzi, a contextului de astăzi, cu creativitatea pe care o avem și cu skill-urile pe care le dobândim în toți anii ăștia de experiență. Cred că avem un bagaj foarte bogat, dar avem timp să-l descoperim, să-l implementăm în restaurante și oamenii să fie deschiși să primească genul ăsta de emoție în farfurie”, a explicat Sorin Stoica.

Ce înseamnă, de fapt, un preparat românesc

Discuția despre identitatea gastronomiei românești ajunge inevitabil la preparate precum mămăliga și sarmalele, dar și la întrebarea cât din ceea ce considerăm tradițional ne aparține cu adevărat. Pentru chef Sorin Stoica, importantă este amprenta pe care bucătarul o pune asupra unui preparat, cu condiția să îi cunoască ingredientele, proveniența și esența gustului.

„Este tot ce punem noi amprenta. E o largă discuție în jurul mămăligii și a sarmalei, dar cred că putem aduce în ograda noastră sau în farfuria noastră tot ce ne putem imagina și să-l transformăm și să punem amprenta proprie, amprenta pe care o are orice bucătar. Cred că atunci devine al nostru, atâta timp cât cunoști esența gustului, cunoști proveniența și cunoști cumva sursa. Cred că e un prim pas de transformare, să mergem mai departe și să vedem ce putem face”, susține chef-ul.

O provocare pentru restaurantele care propun preparate tradiționale reinterpretate este și relația cu publicul local. Spre deosebire de un turist care descoperă pentru prima dată un anumit gust, românul are deja repere culinare și știe cum ar trebui să arate și să fie un preparat pe care îl cunoaște din copilărie.

„Oaspetele român știe să mănânce bine și nu prea îl poți păcăli. Atunci trebuie să fii de două ori mai motivat, să fii foarte bine pregătit în momentul în care mergi cu un fel de mâncare reinterpretat, să mergi în fața lui și să-i vorbești: «Uite, știi, asta este tocănița de cartofi pe care o cunoaștem toți, doar că este spusă în varianta mea». Cred că oaspetele român știe să mănânce și îi place să descopere. Asta observ eu în ultimii ani în restaurant”, a povestit fondatorul restaurantului éto.

Ce legătură are bucătăria românească cu tendința către wellness și longevitate

Într-o perioadă în care alimentația sănătoasă și longevitatea devin teme tot mai prezente în gastronomie, preparatele simple, construite în jurul ingredientelor, pot avea un loc important. Întrebat cum ar putea fi adaptată bucătăria românească acestor preocupări, inclusiv prin preparate proteice și mai sănătoase, Sorin Stoica a vorbit despre ciorbele și supele pregătite din ingrediente puține.

„Dacă ne mândrim și ne raportăm la mâncare proteică și mâncare sănătoasă, eu aș include aici super ciorbele pe care le putem face având în vedere un singur ingredient, cartoful sau conopida, și să facem o supă cremă. Dar atunci nu știu dacă vorbim neapărat de bucătărie românească. Atunci vorbim de o bucătărie sinceră, curată, ușor de gătit și foarte sănătoasă”, a punctat chef-ul.

Tocănița de cartofi, ostropelul și mămăliga cu brânză, printre gusturile preferate ale chef-ului

Dacă ar avea de premiat un singur preparat românesc, Sorin Stoica spune că i-ar fi greu să facă o alegere. Ar prefera să acorde această recunoaștere bucătăriilor regionale, pe care le consideră o resursă încă insuficient explorată.

„Nu știu dacă aș putea să pun mâna pe un preparat. Cred că aș premia bucătăria românească, bucătăria locurilor în care noi am crescut, bucătăriile regionale. Cred că acolo e cu adevărat o bucățică de descoperit. Aș fi nedrept să pun mâna pe un preparat. Evident, dacă mă întrebi pe mine ce aș prefera sau ce-mi place să mănânc, ce-mi place să descopăr, este să mă întorc înapoi la mâncarea cu care am crescut. Și pe aia da, aș premia-o”, a declarat Sorin Stoica.

Printre preparatele care îi amintesc cel mai mult de acasă se numără tocănița de cartofi, ostropelul de pui și mămăliga cu brânză și roșii.

De ce nu poate niciun chef să gătească precum mama

Pentru Sorin Stoica, valoarea mâncării nu stă doar în gustul propriu-zis, ci și în amintirile pe care acesta le trezește. Preparatele tradiționale sunt adesea legate de Crăciun, de mesele în familie, de aniversări sau de Revelion. În jurul lor se construiesc amintiri care pot reveni în momentul în care cineva regăsește un gust cunoscut.

„Cred că funcționează foarte mult și cumva oamenii găsesc o legătură cu asta și sunt impactați de genul ăsta de mâncare, pentru că ei asociază cu mesele în familie foarte mult. Când vorbim de tochitura de porc, de exemplu, nu există altă perioadă decât cea a Crăciunului să nu o aducem în discuție. Și atunci cred că rămâne foarte mult cu noi emoția din jurul evenimentului sau emoția din jurul aniversărilor, a Revelionului și așa mai departe. Cred că mâncarea românească este legată foarte mult de evenimente. Și atunci de asta stârnim emoții puternice. Sunt lucruri pe care tu le auzi în bucătărie și cântăresc foarte mult: «Uite, am mai mâncat asta, mi-au dat lacrimile, mi-am amintit de treaba asta». Sunt lucruri care contează foarte mult”, a mărturisit chef-ul.

Întrebat dacă poate găti aceste preparate mai bine decât mama sau bunica lui, răspunsul a venit fără ezitare.

„În niciun caz. Cred că funcționează foarte mult și cumva oamenii găsesc o legătură cu asta, dar niciodată eu n-aș vrea să gătesc ca mama mea. Mama mea gătește mult mai bine”, a încheiat Sorin Stoica.