VIDEO | Prepară și vinde doar două produse, dar oamenii vin și de la o oră distanță pentru a le cumpăra/ Alin Ignat (Atelierul de Cremeș): Nu începi un business ca să faci bani, ci pentru că ai o idee, un produs, un serviciu. Banii vin apoi natural

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În Alba Iulia lumea îl știa de deputat, secretar de stat, dar prietenii îl întrebau de rețeta de cremeș. Alin Ignat era un pasionat de bucătărie, își deschisese chiar împreună cu soția un restaurant în Alba. A luat însă calea politicii, a plecat în Capitală, la Ministerul Muncii, apoi în Parlament. Gastronomia a fost pusă pe hold.

Dar în politică nimeni nu e veșnic. E și o vorbă care zice „azi ești mare, mâine mic, azi ești tot, mâine nimic”. Ce îți rămâne când pleci din lumea de la vârful țării e meseria. În cazul lui Alin a fost pasiunea pentru prăjituri combinată cu știința de a le prepara perfect. Și ce-a ieșit a fost „Atelierul de cremeș” deschis în Alba Iulia și care mai nou are și un „frățior” la Cluj. Alin Ignat a spus, într-un interviu pentru G4Food, povestea cremeșului pe care toți îl caută.

Cremeșul la borcan cu foaie mărunțită

Reporter: Alin, înainte de a apărea cremeșul în forma în care este astăzi ca afacere, pregăteați prăjitura acasă? Cum a apărut ideea de cremeș?

Alin Ignat: Cremeșul are o scurtă istorie, dar nu chiar așa scurtă. În afacerile noastre de familie, noi am avut începând cu anul 2013 un restaurant, în Alba Iulia, restaurantul Gavroche, unde a apărut acest cremeș din nevoia de a-l mânca mai ușor, în primul rând. Pentru că cremeșul sau cremșnitul, cum se spune în alte zone, era acea cremă de vanilie pusă între două foi și era foarte greu să-l mănânci în momentul în care apăsai cu lingura pe foaia, ieșea crema pe toate părțile și noi am zis „hai să zdrobim foaia asta, să-l punem într-un borcan”. Și am luat niște borcane din astea foarte frumoase și am făcut acest cremeș la borcan cu foaia zdrobită, desert la restaurant.

Lucrurile în viața noastră au luat diverse întorsături. La mine, cu cariera politică, n-am mai reușit să ne ocupăm de restaurant chiar cum am vrut și la un moment dat am renunțat la zona asta de business în horeca, am vândut restaurantul și ne-am văzut de alte activități din viață și eu și familia mea. Dar ulterior, la un moment dat, după ce restaurantul a dispărut din viața noastră, prieteni, cunoscuți, cunoștințe ne-au tot întrebat „cremeșul ăla pe care îl făceați voi la Gavroche, cum facem să-l mai mâncăm noi vreodată?”

Până într-o zi când o prietenă chiar ne-a rugat să-i facem de ziua ei niște borcanașe din astea de cremeș și în momentul ăla am zis că ar fi bine să începem să facem cremeș pentru că lumea îl cere și un produs care în primul rând are cerere cred că e momentul bun, momentul prielnic să te apuci să-l faci și să-l oferi publicului. Și așa a început povestea noastră concentrată strict pe cremeș. De asta zic că el are un background în activitatea noastră.

A lăsat restaurantul pentru minister și Parlament

Reporter: Știu că tu ai postat deja, ai explicat de ce, cum, ai trecut de la politică la cremeș, dar aș vrea să-mi spui cum a văzut lumea din jurul tău, cei din politică, cum au văzut această trecere? Cum te-au întâmpinat când erai cu șoțul și prăjitureai?

Alin Ignat: Practic eu am plecat din domeniul horeca în zona politică, să zic în zona de politică mai serioasă la nivel național. În 2019 când am acceptat să fac parte din echipa Violetei Alexandru la Ministerul Muncii ca secretar de stat. Și din acel moment, vreo 5 ani de zile, bucata asta de carieră politică a fost una destul de aglomerată.

În sensul că ulterior am intrat în Parlament, până în anul 2024 am avut o activitate politică la București. De asta am și abandonat zona de business de la Alba, nemaiavând nici timp, nici posibilități legale să mă ocup direct de un astfel de business. Deci, practic, partea de politică a fost o pauză în zona de business.

Ulterior, după ce am încheiat și cu politica, și cu partidul, am rămas doar un observator al politicii de astăzi. Apoi coincis cu momentul în care exista și solicitare pentru acest produs și noi am decis să începem afacerea în acest domeniu. Și sigur că au fost reacții și întrebări.

Din sfere înalte în laboratorul de patiserie

Alin Ignat: Mulți prieteni m-au întrebat și din zona politică, foști colegi. Măi, dar cum se potrivește? Cum ai plecat tu din parlament, de la costum, din banca, din parlament, de la întâlniri cu ministri, cu alți parlamentari, de la vizite la instituțiile europene și așa mai departe tot ce presupune activitatea asta politică de nivel înalt? Cum ai ajuns acum sau cum nu ți-e greu trecerea asta de la acest nivel politic și de decizie în România la prepararea cremeșului? Pentru că așa am început eu, împreună cu soția mea, să preparăm acest cremeș, noi personal. Pentru că am considerat că e important să fim acolo exact în producție, să nu există intermediari.

Sigur că acum ne-am mai luat ajutoare pe parcurs, dar am considerat tot timpul important să fim noi acolo în mijlocul producției. Și întotdeauna le-am spus colegilor, prietenilor că eu practic din domeniul ăsta am plecat. Din horeca am plecat, mă întorc de unde am plecat și sigur că n-am nicio problemă.

Poate să pară complicat să cobori de la un nivel înalt de decizie și de posturi în viața publică, la un nivel pe care, sigur, putem să-l privim unii mai jos. Eu stau la cratiță cu telul în mână. Eu n-am avut nicio problemă în sensul ăsta.

Chiar mă bucur că fac ceea ce fac. Și chiar observ astăzi, după ceva timp de la debutul afacerii, că discuțiile mele cu colegi și prieteni din zona politică acum sunt într-o zonă de respect și de admirație pentru ceea ce facem noi și pentru felul în care eu am îmbrățișat această nouă activitate, după activitatea politică. Și cred că e important, dacă vorbim de politică, în momentul în care nu mai ești acolo în miezul lucrurilor, să reușești să revii de unde ai plecat, să fii cu picioarele pe pământ, să nu fie vreo mare filozofie să te readaptezi la alte activități care poate nu presupun, știu eu ce, discuții de nivel înalt sau chestiuni de genul ăsta.

Deci pentru noi e o bucurie că facem ce facem. Și văd că cei din jurul meu și fosti prieteni, adică prieteni, fosti colegi, se bucură alături de noi și chiar ne admiră și ne respectă pentru ce facem.

Unde e mai greu, în politică sau afaceri?

Reporter: Cum este și normal de altfel. În politică e greu să ajungi sus. În afaceri e greu zi de zi. Unde ți s-a părut că e mai greu? În politică sau în afacerile din ziua de azi?

Alin Ignat: Un prim gând care îmi vine acum în minte ar fi fost să spun că în afaceri poate e mai simplu că depinde mai mult de tine ce se întâmplă, depinde mai mult de tine evoluția afacerii. Sau acum și mă gândesc ce probleme sunt cu forța de muncă și ce probleme sunt cu oamenii de care ai nevoie în momentul în care construiești echipe și în business.

E destul de greu să găsești oameni de calitate, oameni serioși care vor să se implice, care vor să pună umărul și să trageți împreună la aceeași căruță. Și practic aici e o asemănare și cu politica. Și acolo e cam la fel.

Foarte greu să aduni în jurul tău, în jurul unei idei corecte, sănătoase, oameni care să tragă la căruța asta și oameni care să aibă principii, care să nu se abată de la ele. Cred că despre asta e și în business până la urmă. Deci dacă stau să le compar, cred că în business poți să faci mult mai mult decât în politica din România de astăzi.

Poți să ai foarte multe proiecte, poți să ai o viziune bună în politică, dar depinde în mult mai mică măsură de tine decât depinde în business. În business poți să strunești oamenii, poți să strunești echipele, până la urmă, la finalul zilei reușești să atingi obiective. În politica nu-i garantată treaba asta, pentru că ecosistemul e mult mai complicat, mult mai încălcit și e greu să înaintezi prin mărăcinii aceștia politici.

Sigur că dacă îți pui în minte, dai înainte și în politică, dar cu pași mult mai mici.

Rețeta și secretele cremeșului

Reporter: Cremeșul pe care îl faceți voi e o rețetă personală, o rețetă de familie sau pur și simplu o adaptare a rețetei pe care o știm cu toții?

Alin Ignat: Cremeșul nostru sigur că pornește de la rețeta pe care o știm cu toții, doar că noi l-am reinterpretat puțin, în sensul că folosim anumite ingrediente în această cremă de vanilie care îi dau o noblețe aparte. Nu o să le spun acum ca să nu înceapă toată lumea să facă cremeșul nostru.

E un secret, nu? Da, dar printre altele, multă lume care vine și cumpără cremeșul nostru ne spune despre gustul copilăriei, că găsesc gustul copilăriei. Eu când stau, și stau mult de vorbă cu clienții noștri, le spun că chestiunea asta de gust al copilăriei și practic tot ce duce la copilărie, e doar în imaginația noastră, cum să zic, cred că subordonăm toate lucrurile care ne fac plăcere și care ne dau o stare bună, le legăm de copilărie, pentru că, nu?, copilăria a fost ceva frumos. De ce spun asta? Pentru că, de exemplu, bunica mea nu făcea cremeș cu păstăi de vanilie.

Ea folosea, eu știu, zahăr vanilat sau ce se găsea în comerț la vremea aceea. Noi acum folosim vanilie naturală, exclusiv păstăi de vanilie, ceea ce dă cremeșului o noblețe și o savoare pe care nu o avea în copilărie. Dar noi am rămas cu tot ce ne leagă de copilărie, că sunt lucruri frumoase, bune, și atunci când simțim un gust foarte bun, ne duce cu gândul la copilărie.

E o rețetă plecată de la clasic, dar e reinterpretată și mult îmbunătățită față de ce știm din cofetăriile tradiționale.

Al doilea pilon al business-ului: cheescake-ul San Sebastian

Reporter: În afară de cremeș, mai faceți și alte prăjituri sau alte produse?

Alin Ignat: Noi ne-am axat, deci noi am pornit cu cremeșul, iar apoi, într-o vacanță pe care noi am făcut-o într-o vară, am descoperit cheesecake-ul San Sebastian, sau basque cheesecake-ul, cum îl mai cunoaște lumea.

Reporter: Se mai numește și tarta de la Viña.

Alin Ignat: Da, pentru că e restaurantul La Viña care a inventat acest basque cheesecake. N-am știut despre el, l-am întâlnit în Turcia, undeva unde am fost în concediu, și mi s-a părut ceva fascinant. Noi suntem gurmanzi, în primul rând, cred că în momentul în care vrei să faci mâncare bună, în primul rând nu trebuie să fii bun la făcut mâncare, în primul rând trebuie să fii gurmand.

Să-ți placă gusturile, să te intereseze, să fii pasionat de a mânca, în primul rând. Și dincolo de asta, tehnica, sigur că se învață, nu e o problemă. Să faci școli de patiserie, de cofetărie, de bucătărie, toate se învață.

Dar dacă n-ai gustul foarte bine ascunțit și pretențios, în primul rând, atunci e greu să oferi un produs bun. Noi ne-am îndrăgostit de produsul ăsta în concediul respectiv, am ajuns să-l mâncăm acolo de trei ori pe zi, dimineața, la prânz și seara, mâncam cheesecake San Sebastian. Și când am venit acasă, am zis că neapărat trebuie să facem acest produs, să facem experimente până reușim să-l facem la standardul respectiv, pentru că e păcat ca oamenii să nu se bucure și la noi de un astfel de produs.

Și atunci, acesta e cumva al doilea braț al business-ului nostru, e partea de cremeș și partea de basque cheesecake, unde iarăși avem diferite varietăți. Și la cremeș facem mai multe varietăți și la cheesecake. Deocamdată, cu asta ne ocupăm și am considerat, întotdeauna și când am avut restaurantul, că un meniu gros, cu multe pagini și cu sute de produse, nu poate să-ți inducă ideea unei locații care face lucrurile bine, că nu le poți face bine pe toate.

Un meniu mai redus, produse mai puține, acolo, sigur, oamenii aia sunt specializați pe ceea ce fac.

Extindere la Cluj și poate pe viitor și în țară

Reporter: De fapt, aceasta este rețeta în toate restaurantele top. Puține produse, foarte bine realizate și cu ingrediente de calitate. Ceea ce, din păcate, în multe locații din România lipsesc. Ați deschis pe lângă Atelierul de Cremeș din Alba și unul în Cluj de curând, dacă nu mă înșel. Mai urmează ceva într-un alt oraș din România?

Alin Ignat: Noi sperăm să extindem această afacere și în alte orașe din România. Primele discuții pe care le-am avut legat de extindere au fost cu prietenii noștri de familie din București, de exemplu, care ne-au propus să facem o colaborare și să deschidem materialul de cremeș în București. Eu îmi doresc să ajungem în București, dar vreau să facem lucrurile așezat, așa cum trebuie, pentru că dacă te grăbești, business-ul ajunge să fie un house of cards din ăsta, care, ca și în politică, se năruie și nu reușești să-ți atingi obiectivele. De asta am decis, mai ales că aveam clienți care veneau de la Cluj și ne spuneau am venit de la Cluj, v-am văzut pe Instagram, pe TikTok și am venit de la Cluj să luăm cremeșul vostru.

Am zis, de ce să nu mergem noi la Cluj? Prima dată, e distanță de o oră, ne-am extins capacitatea de producție la Alba, deci avem capacitate să producem, eventual, la nivel regional, dacă o fi pe viitor, să ne extindem la Sibiu, la Târgu Mureș, care sunt orașe la distanțe rezonabile de Alba Iulia, unde am putea să ducem produsele noastre proaspete în fiecare zi. Am ales Clujul, dar, sigur că ne dorim să extindem business-ul, să ducem produsul nostru de care suntem foarte mândri și suntem convinși că oamenii ar fi încântați de el și în alte orașe, să reușim să ajungem și la ei.

Controlul calității produsului e ecel mai important

Reporter: V-ați gândit și la o franciză?

Alin Ignat: De multe ori, soția mea spune că eu am un pic mania controlului, adică trebuie să știu eu că se amestecă bine acolo, că se pune crema cu poșuri așa cum trebuie, că trebuie să fiu întotdeauna prezent în tot ce ține de producție.

Sigur că mi-e greu să mă gândesc acum la o zonă din asta de francizare, mai ales că am întâlnit francize în România unde lucrurile nu sunt la calitatea la care le găsești la restaurantul original. Și cred că e important, practic centrul business-ului nostru e acest produs. Sunt aceste două produse.

Dacă ele nu sunt așa cum trebuie, baza, fundația business-ului dispare și atunci e o problemă. Încă nu pot să spun că m-am gândit serios la chestiunea asta. Dacă voi constata că reușim să avem același standard de calitate peste tot și mă pot baza pe chestiunea asta, o să facem și acest pas.

Dacă nu, prefer mai bine să nu-l fac decât să facem produse pe care nu ne putem baza că ajung la om așa cum le-am conceput noi. Cât timp putem să fim prezenți în producție? Și chiar dacă se va întâmpla și în alte orașe, București, eu știu, sau altele, o să vrem să fim prezenți cât se poate în zona asta de producție ca să ne asigurăm că lucrurile sunt ok.

Sfaturi pentru un întreprinzător de la un om care a reușit în afacerea sa. Și de la un fost politician pentru un pasionat de politică

Reporter: Dacă ar fi să te mai întorci pe zona de politică sau să sfătuieși un viitor coleg legat de partea de afaceri, de cum merg business-urile astăzi în România, ce ai face?

Ain Ignat: Astăzi în România fiscalitatea e foarte ridicată, marja pe care poți să o ai, sunt anumite tipuri de business care nu mai au marja de profit pentru că nu mai reușesc din cauza tasării, din cauza tasării muncii, din cauza prețurilor foarte ridicate la combustibil, la materii prime și așa mai departe.

Marja de profit li s-a redus atât de mult încât nu mai pot supraviețui. Nu știu dacă aș sfătui pe cineva să aleagă implicarea politică, poate până acu trei ani aș fi sfătuit oamenii să vină în politică, să se implice, să reușim să schimbăm ceva. Din păcate, dezamăginile pe care le-am avut în politică mă fac să cred că mai degrabă nu prea reușim să schimbăm lucrurile în politică.

Poate mă înșel, sper să mă înșel. Dar în zona de business, clar aș sfătui oamenii să se implice, mai ales dacă nu fac business-ul, nu pornești la drum să faci un business pentru a face bani. Trebuie să pornești la drum din punctul meu de vedere în business de la o idee pe care o ai, de la un produs inedit, inovator de la o idee pe care n-a mai pus-o nimeni în practică.

Adică întâi lucrurile trebuie să vină natural. Să existe produsul, serviciul, mintea ta, ideea care apare și apoi, sigur că din ea, în momentul în care o implementezi în business, decurg venituri, bani, o situație foarte bună materială și așa mai departe. Dar ceea ce recomand ai eu e ca un tânăr, de exemplu, să nu caute să se apuce de business întrebându-se oare ce business aș putea să fac, să fac bani.

Cred că e important același lucru și în politică. Nu cred că trebuie să te implici în politică pentru că ți se pare că e ceva interesant sau ce lucruri interesante se întâmplă când ai întâlniri la nivel înalt și așa mai departe. Cred că trebuie să te implici în politică pentru o idee pe care o ai sau trei sau cinci proiecte pe care le vrei implementate în societate sub formă legislativă, probleme pe care le sesizezi și ai soluția la ele.

Să te implici pentru asta, pentru un lucru pe care vrei să-l faci pentru societate, pentru comunitate și atunci posibil să ai succes, posibil să te blochezi la un moment dat că politica e complicată, dar măcar știi că pentru un țel mai înalt decât tine, mai înalt decât cei din jurul tău te-ai implicat în politică. Așa trebuie să fie și în business-ul până la urmă.