INTERVIU | „Ficatul nu are nevoie de cure de sucuri pentru a fi «detoxifiat»” / Mituri despre alimentație care pot face mai mult rău decât bine / Alexandra Alexandru, dietetician nutriționist, explică ce greșeli fac pacienții

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O alimentație adaptată diagnosticului poate contribui la controlul glicemiei, colesterolului, tensiunii arteriale și greutății, dar și la menținerea masei musculare în cazul pacienților oncologici. Schimbările făcute fără recomandarea unui specialist pot avea însă efectul opus: eliminarea unor grupe alimentare întregi poate duce la carențe și poate face mai mult rău decât bine. Alexandra Alexandru, dietetician nutriționist autorizat, explică, într-un interviu G4Food, ce rol are nutriția în prevenirea și gestionarea bolilor cronice și care sunt cele mai frecvente mituri despre alimentație.

Alimentația are un rol important atât în prevenirea unor afecțiuni cronice, cât și în gestionarea lor după diagnostic. O dietă echilibrată poate contribui la reducerea riscului de obezitate, diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. În cazul persoanelor deja diagnosticate, intervenția nutrițională poate ajuta la controlul unor parametri metabolici și poate susține tratamentul recomandat de medic.

Alexandra Alexandru, dietetician nutriționist autorizat, vorbește despre importanța alimentației în cazul pacienților cu boli cronice, despre miturile care pot influența deciziile acestora și despre greșelile care apar frecvent după primirea unui diagnostic medical.

Alimentația, un sprijin pentru tratamentul medical, nu un înlocuitor

G4Food: De ce este important să privim alimentația ca pe un complement al tratamentului medical și nu ca pe un înlocuitor al acestuia?

O alimentație echilibrată, adaptată persoanei, poate contribui la reducerea riscului de obezitate, diabet de tip 2, boli cardiovasculare sau alte afecțiuni metabolice. Iar atunci când boala este deja prezentă, intervenția nutrițională poate ajuta la controlul unor parametri precum glicemia, colesterolul, tensiunea arterială sau greutatea corporală și poate susține eficiența tratamentului recomandat de medic. Practic, creăm o sinergie între tratament și alimentație.

Ce rol are nutriția în prevenirea și gestionarea bolilor cronice

G4Food: Care este rolul nutriției în prevenirea celor mai frecvente boli cronice, precum diabetul, hipertensiunea sau bolile cardiovasculare?

Alexandra Alexandru: În bolile cronice, putem avea situații foarte diferite: exces ponderal sau, dimpotrivă, pierdere de masă musculară, aport insuficient de proteine, carențe de vitamine și minerale, glicemii dezechilibrate, dislipidemie sau dificultăți practice în organizarea meselor. Toate acestea pot influența prognosticul și calitatea vieții.

În multe boli cronice, intervenția nutrițională corect adaptată completează tratamentul medical și poate contribui semnificativ la un control mai bun al bolii și la menținerea autonomiei și calității vieții.

G4Food: În cazul unui pacient diagnosticat cu o boală cronică, cât de mult poate influența o alimentație adecvată evoluția bolii și calitatea vieții?

Alexandra Alexandru: Să luăm exemplul pacientului oncologic: alimentația influențează mai ales capacitatea pacientului de a-și menține greutatea, masa musculară, hidratarea și aportul de nutrienți pe parcursul tratamentului oncologic. Atunci când pacientul este malnutrit sau pierde rapid în greutate și masă musculară, poate tolera mai greu tratamentul și se poate recupera mai lent între cure.

Chimioterapia, radioterapia și uneori imunoterapia pot produce efecte adverse care afectează direct alimentația: greață, vărsături, diaree, constipație, mucozită, uscăciunea gurii, modificarea gustului și mirosului, dificultăți la înghițire sau lipsa poftei de mâncare. În aceste situații, intervenția nutrițională trebuie adaptată simptomelor și modificată pe parcurs.

Alimentele care promit vindecarea. Cele mai frecvente mituri despre nutriție

G4Food: Care sunt cele mai întâlnite mituri legate de alimentația „care vindecă” și ce ar trebui să știe pacienții despre acestea?

Alexandra Alexandru: Unul dintre cele mai frecvente mituri este că există un aliment, un supliment sau o dietă care poate vindeca singură o boală. În realitate, alimentația poate avea un rol terapeutic foarte important, poate îmbunătăți parametrii metabolici și poate reduce riscul de complicații, dar nu trebuie confundată cu un tratament miraculos.

Iată câteva mituri pe care le aud în cabinet:

• „Scorțișoara, turmericul sau anumite suplimente scad glicemia și vindecă diabetul.” Nu există dovezi care să susțină folosirea de rutină a suplimentelor sau plantelor pentru controlul glicemic în locul intervenției nutriționale și al tratamentului. ADA 2026 spune explicit că suplimente precum cromul, magneziul sau plante precum scorțișoara și aloe vera nu sunt recomandate pentru obținerea unui beneficiu glicemic în absența unei indicații specifice. Diabetes Journals
• „Detoxul curăță ficatul.” Ficatul nu are nevoie de cure de sucuri pentru a fi „detoxifiat”. În bolile metabolice hepatice, intervențiile cu dovezi sunt legate de alimentația de ansamblu, controlul greutății atunci când este necesar, activitate fizică și managementul factorilor metabolici.
• „Dacă mâncarea este tratament, pot renunța la medicamente.” Acesta este probabil cel mai periculos mit. Dietoterapia și tratamentul medical se completează. De exemplu, în diabet, terapia nutrițională rămâne importantă inclusiv după introducerea medicației, dar nu înlocuiește automat tratamentul prescris.

Diabetul, boala cronică renală și colesterolul: când contează alimentația

G4Food: Există anumite afecțiuni în care intervenția nutrițională are un impact deosebit de important? Ne puteți oferi câteva exemple?

Alexandra Alexandru: Da, desigur. Pe primul loc țin să specific rolul important al calculării proteinelor în boala cronică renală, apoi aș mai menționa și cantitatea și felul carbohidraților în DZ2, sursele de grăsimi și alimentele procesate în hipertrigliceridemie și hipercolesterolemie, cruțarea hepatică în crize biliare, regimul igieno-dietetic în gastrite și ulcere etc.

Ce greșeli fac pacienții după primirea unui diagnostic medical

G4Food: Ce greșeli fac cel mai frecvent pacienții atunci când încearcă să își schimbe alimentația după primirea unui diagnostic medical?

Alexandra Alexandru: Din păcate, există tendința de a elimina foarte multe grupe alimentare: cerealele, lactatele, carnea, pentru a mânca fără gluten, fără lactoză, fără grăsimi saturate. De cele mai multe ori însă, prin eliminarea acestor grupe alimentare se poate ajunge la carențe multiple, care vor sfârși prin a ne face mai mult rău decât bine.

Cinci recomandări pentru o alimentație și un stil de viață mai sănătos

G4Food: Care sunt primele trei recomandări pe care le-ați oferi unei persoane care dorește să își îmbunătățească sănătatea prin alimentație, indiferent de vârstă?

Alexandra Alexandru:

• Culcă-te devreme!
• Umple jumătate de farfurie cu legume.
• Mănâncă 3 mese pe zi.

Aș mai adăuga:

• Bea 30-35 ml apă/kg corp pe zi.
• Mergi 5 km zilnic.