O nouă profesie la orizont: specialist în informatică agricolă / Andrei Chiriac, AgriInnovator: proiectul pilot va pregăti 1.000 de tineri sub 29 de ani/ „Fermierul trebuie să se folosească de orice instrument digital pentru a lua decizii”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Digitalizarea agriculturii din România rămâne în urma mediei europene, iar adoptarea tehnologiei depinde atât de capacitatea fermierilor de a se adapta, cât și de existența unor specialiști care să îi ajute să implementeze soluții noi.

Andrei Chiriac, președintele Think-Tank-ului Transformare Digitală, a vorbit la conferința AgriTech Talks, organizată de Ambasada Regatului Țărilor de Jos la București, despre Ghidul Digitalizării Agriculturii, care reunește peste 70 de soluții digitale pentru agricultură, despre posibilitatea testării tehnologiilor olandeze în fermele românești și despre un proiect de formare a 1.000 de specialiști în informatică agricolă.

Andrei Chiriac: Nivelul digitalizării în România este de doar 19%!

Potrivit cifrelor prezentate de Andrei Chiriac, nivelul digitalizării în România este de aproximativ 19%, față de aproape 58% la nivelul Uniunii Europene.

„Din păcate, asta este realitatea”, spune Chiriac, care consideră că fermierii români se împart, în linii mari, în două categorii: cei care înțeleg rolul tehnologiei și se adaptează și cei care au amânat investițiile până când presiunea economică i-a obligat să caute soluții.

În opinia sa, o parte dintre fermieri au ajuns să se concentreze aproape exclusiv pe activitățile curente ale exploatației, pierzând din vedere componenta de management și analiza economică a afacerii. În acest context, digitalizarea nu înseamnă doar achiziția unor echipamente sau programe informatice, ci și schimbarea modului în care sunt luate deciziile în fermă.

„Cred că, în acest moment, fermele actuale din agricultură implică obligatoriu ca un fermier sau un om de business să se folosească de orice instrument digital pentru a lua decizii”, afirmă Andrei Chiriac.

Un ghid cu peste 70 de soluții de digitalizare

Pentru a-i ajuta pe agricultori să identifice tehnologiile potrivite, AgriInnovator a dezvoltat Ghidul Digitalizării, un instrument conceput pentru a prezenta soluții disponibile pe piață și pentru a facilita alegerea acestora în funcție de nevoile fiecărei ferme.

Ghidul a fost publicat în două versiuni, iar organizația a început lucrul la cea de-a treia. Potrivit lui Chiriac, materialul reunește peste 70 de soluții de digitalizare, atât software, cât și hardware, evaluate prin experiența directă din ferme și prin interacțiunea cu utilizatorii din piață.

„Acest ghid vine ca o soluție analizată de fermieri, testată de noi ca fermieri și oferită pentru fermieri”, explică reprezentantul AgriInnovator.

Instrumentul se adresează agricultorilor care vor să investească în tehnologie, dar au nevoie să compare opțiunile înainte de a lua o decizie. Soluțiile pot fi consultate pe site-ul organizației, agriinnovator.ro.

Ideea este ca digitalizarea să poată fi abordată gradual, pornind de la nevoile concrete ale exploatației, fără ca fiecare fermier să fie nevoit să construiască de la zero un sistem complex.

Tehnologiile olandeze ar putea fi testate în fermele din România

Un model de interes pentru agricultura românească este cel al Țărilor de Jos, unde tehnologiile pentru managementul apei și senzoristica pedoclimatică sunt utilizate pentru monitorizarea și eficientizarea activităților agricole.

Andrei Chiriac consideră că unele dintre aceste soluții ar putea fi adaptate și în România, inclusiv pentru culturile de câmp, cu condiția să fie evaluate în raport cu realitățile locale.

„Este foarte clar faptul că Olanda este una dintre cele mai performante țări din punctul de vedere al managementului apei și al senzoristicii pedoclimatice”, afirmă acesta.

În opinia sa, România nu are neapărat nevoie să pornească de la zero sau să adopte imediat sisteme sofisticate. O variantă ar fi testarea tehnologiilor în condiții reale, prin proiecte-pilot care să implice fermieri și parteneri locali.

„Nu consider că este cazul unei investiții de la zero sau al unei soluții sofisticate, ci mai degrabă al unui centru de testare, cu fermieri din România și parteneri locali, pentru a testa aceste tehnologii”, explică Chiriac.

O astfel de abordare ar permite evaluarea rezultatelor înainte de extinderea utilizării soluțiilor digitale. În același timp, ar putea contribui la identificarea tehnologiilor care funcționează cel mai bine în condițiile pedoclimatice și în sistemele de producție din România.

Proiect pentru formarea a 1.000 de specialiști în informatică agricolă

Una dintre problemele care pot încetini digitalizarea este lipsa personalului pregătit să implementeze și să utilizeze noile tehnologii. Potrivit lui Chiriac, fermierii trebuie să gestioneze simultan activități agricole, economice și administrative, iar introducerea unor instrumente digitale presupune competențe suplimentare.

AgriInnovator propune, în acest sens, crearea unui nou profil profesional: specialistul în informatică agricolă. Organizația a gândit un proiect-pilot care ar urma să pregătească 1.000 de persoane, cu accent pe tineri sub 29 de ani, dar și pe persoane cu experiență care au nevoie de perfecționare profesională.

Programul ar urma să includă pregătire postliceală și integrarea absolvenților în ferme, unde aceștia ar putea sprijini implementarea și utilizarea soluțiilor digitale.

„Vrem să construim un ecosistem uman. Se numește specialist în informatică agricolă”, spune Andrei Chiriac, explicând că proiectul urmărește să creeze o punte între tehnologie și activitatea de zi cu zi a fermierilor.

Potrivit acestuia, inițiativa este discutată cu parteneri din mediul universitar și din sectorul tehnologic, iar propunerea a fost prezentată și în cadrul unor discuții de politici publice. Proiectul se află în etapa de promovare și pregătire, astfel că amploarea și calendarul implementării depind de pașii următori.

Digitalizarea nu înseamnă doar investiții costisitoare

Experiența personală a lui Andrei Chiriac în fermă l-a ajutat să înțeleagă că adoptarea tehnologiei poate începe și cu instrumente simple, inclusiv cu soluții care nu presupun costuri suplimentare importante.

Acesta spune că, după participarea la cursuri de formare, a început să preia o parte dintre responsabilitățile fermei și să implementeze treptat diferite instrumente digitale. Unele dintre ele l-au ajutat să își organizeze mai bine activitatea și să îmbunătățească procesul de luare a deciziilor.

„Din păcate, eu mă încadram la categoria fermierilor care n-au luat o inițiativă de digitalizare”, mărturisește Chiriac, referindu-se la propria experiență de dinaintea formării.

Andrei Chiriac spune că digitalizarea nu trebuie privită exclusiv ca o investiție într-un sistem complex, ci ca un proces de adaptare, în care fermierul identifică problemele pe care vrea să le rezolve și alege instrumentele potrivite.