Gastronomia locală din Dobrogea, în prim-plan/ Peste 800 de puncte din România susțin tradițiile și economia rurală

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Dezvoltarea gastronomiei locale și promovarea tradițiilor culinare românești au fost temele unui atelier organizat miercuri, 28 octombrie, în satul Mila 23, din Delta Dunării. La eveniment au participat reprezentanți ai aproximativ 20 de puncte de gastronomie locală din județele Tulcea, Constanța și Galați, care au discutat despre modalitățile prin care aceste inițiative pot deveni mai vizibile și mai bine integrate în economia rurală.

Întâlnirea a avut loc la Centrul de inovare comunitară din Mila 23 și a readus în atenție candidatura Dobrogei la titlul de Regiune Gastronomică Europeană în 2029.

De la rețetele tradiționale la promovarea produselor locale

Atelierul, intitulat „Dezvoltarea produselor gastronomice locale: de la rețetă la promovare”, a fost organizat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 (IP-M23). Inițiativa urmărește să sprijine activitatea punctelor de gastronomie locală și să contribuie la valorificarea patrimoniului culinar al satelor românești.

Ideea dezvoltării acestor structuri a fost promovată încă din 2013 de Ivan Patzaichin, care a inaugurat atunci primul traseu gastronomic din Delta Dunării, dedicat promovării unor produse locale, printre care și ciulinii de baltă.

Prin astfel de proiecte, gastronomia devine o modalitate de a păstra rețetele și obiceiurile locale, dar și de a atrage vizitatori interesați de specificul comunităților rurale.

Peste 800 de puncte de gastronomie locală în România

Potrivit lui Teodor Frolu, vicepreședintele Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, în România funcționează în prezent peste 800 de puncte de gastronomie locală. Acestea contribuie la revitalizarea economiei rurale, deoarece activitatea lor implică nu doar prepararea și servirea mâncărurilor, ci și colaborarea cu producători locali și meșteșugari.

Reprezentantul asociației consideră că dezvoltarea sectorului depinde inclusiv de îmbunătățirea cadrului legislativ și de o colaborare mai eficientă cu autoritățile. „Credem că putem îmbunătăți cadrul legal și astfel să dăm acces mai multor oameni din zona rurală să intre în acest proiect de revitalizare a tradiției și a satului românesc. Sunt provocări care apar din funcționarea lor. Descoperim că sunt și diferențe zonale și nu mă refer la gastronomie, ci la relațiile cu autoritățile”, a declarat Teodor Frolu pentru AGERPRES.

Potrivit acestuia, dificultățile întâmpinate de operatori diferă de la o zonă la alta, ceea ce evidențiază nevoia unor soluții adaptate realităților locale.

Gastronomia, un instrument pentru promovarea întregii comunități

Reprezentanții asociației susțin că punctele de gastronomie locală trebuie privite dincolo de activitatea comercială propriu-zisă. Ele pot deveni puncte de plecare pentru promovarea unei întregi comunități, prin asocierea preparatelor tradiționale cu produsele locale, turismul și meșteșugurile. „Punctul de gastronomie locală nu trebuie privit exclusiv ca un bussiness, ci ca un element de promovare a unui brand local, a gastronomiei locale, ceea ce permite să poți să aduci alte produse, servicii de turism sau de alte tipologii, ca de exemplu meșteșuguri”, a mai spus Teodor Frolu.

În acest model, beneficiile se pot extinde către producătorii agricoli, artizani și furnizorii de servicii turistice. Astfel, vizitatorii pot descoperi nu doar bucătăria unei regiuni, ci și cultura și tradițiile comunităților care o păstrează.

Titlul de „Păstrător al tradiției locale”, o formă de recunoaștere

Un alt subiect abordat a fost recunoașterea inițiativelor care contribuie la păstrarea patrimoniului gastronomic. Teodor Frolu a precizat că, la nivel național, 21 de puncte de gastronomie locală au primit titlul onorific de „Păstrător al tradiției locale”.

Potrivit acestuia, sesiunea de selecție pentru acordarea distincției este deschisă, oferind posibilitatea și altor inițiative să fie recunoscute pentru contribuția lor la conservarea tradițiilor. Un astfel de titlu poate contribui la creșterea vizibilității punctelor de gastronomie locală și la consolidarea legăturii dintre produsele culinare și identitatea comunităților din care provin.

Dobrogea își pregătește candidatura pentru 2029

Atelierul de la Mila 23 a inclus și o prezentare dedicată inițiativei Dobrogea – candidată la titlul de Regiune Gastronomică Europeană în 2029. Reprezentantele proiectului, Carmen Ispas și Teodora Moraru, au vorbit despre avantajele pe care le-ar putea aduce obținerea acestui statut.

La rândul său, Cosmin Dragomir, ambasadorul proiectului, a subliniat importanța identificării unor produse gastronomice reprezentative, capabile să atragă interesul publicului, precum și a dezvoltării unor meniuri care să reflecte specificul regiunii.

Discuțiile au vizat și siguranța alimentară. Ștefania Dumitru, specialistă în acest domeniu, a prezentat măsurile pe care proprietarii punctelor de gastronomie locală trebuie să le respecte pentru a proteja sănătatea consumatorilor.

Un memorandum adresat autorităților naționale

Atelierul urmează să se încheie cu semnarea unui memorandum care va fi transmis autorităților naționale. Documentul are ca obiectiv susținerea dezvoltării punctelor de gastronomie locală și abordarea provocărilor cu care se confruntă acestea.

Inițiativele de acest tip urmăresc să consolideze legătura dintre patrimoniul culinar, economia rurală și turism. Pentru Dobrogea, promovarea preparatelor tradiționale și a producătorilor locali poate reprezenta, totodată, o oportunitate de a-și evidenția identitatea gastronomică în perspectiva candidaturii pentru 2029.