INTERVIU Prețul ouălor, o mare necunoscută/ Horia Cardoș, CEO Agroland: ”Este dificil să anticipăm cât va costa un ou la raft, în decembrie”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Prețul ouălor a crescut cu 10,84% într-un an, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), pe fondul unor presiuni care depășesc granițele pieței locale. Deși România dispune de o producție internă importantă și de acces la cereale și furaje la costuri competitive, evoluțiile din Uniunea Europeană, focarele de gripă aviară și dificultățile în dezvoltarea unor noi capacități de producție influențează oferta și, implicit, prețurile.

Într-un interviu pentru G4Food, Horia Cardoș, CEO Agroland, explică principalele cauze ale scumpirii ouălor, rolul cererii și al ofertei pe piața europeană și presiunea costurilor de producție asupra prețului final.

”Piața românească nu este izolată de evoluțiile din restul Uniunii Europene”

G4Food: – De ce credeți că s-au scumpit ouăle cu 10,84% într-un an, potrivit INS, și ce explică această evoluție?

Horia Cardoș: – Din perspectiva noastră, creșterea prețului ouălor în România este determinată de un cumul de factori, atât interni, cât și europeni, principalul fiind dezechilibrul dintre cerere și ofertă. Chiar dacă România beneficiază de o producție locală importantă și de acces la cereale și furaje la costuri competitive, piața românească nu este izolată de evoluțiile din restul Uniunii Europene.

În multe țări vest-europene, oferta de ouă  este afectată de dificultățile în dezvoltarea unor ferme noi  din cauza autorizărilor și a cerințelor tot mai stricte. De asemenea, acestor factori se adaugă și episoadele de gripă aviară, care afectează efectivele și continuitatea producției. Refacerea efectivelor și revenirea la producție necesită timp, astfel că oferta nu poate răspunde imediat cererii.

Aceste evoluții influențează și piața din România, deoarece producătorii locali operează într-o piață europeană comună, în care cererea externă și disponibilitatea produselor au un impact direct asupra prețurilor.

”Reducerea acestui dezechilibru depinde de investiții în producție!”

La nivel local, trebuie luate în calcul și costurile de producție, de la energie și transport până la forța de muncă și investițiile necesare pentru modernizarea fermelor. Chiar dacă unele dintre aceste costuri pot fi gestionate eficient, prețul final este influențat și de condițiile generale ale pieței, inclusiv de raportul dintre cererea internă, exporturi și volumele disponibile.

În aceste condiții, chiar și producătorii care reușesc să își țină costurile sub control vând într-o piață în care disponibilitatea ouălor influențează prețul. România are avantajul accesului la cereale și furaje la costuri competitive, însă acest avantaj nu o izolează de evoluțiile pieței europene. Din perspectiva noastră, reducerea acestui dezechilibru depinde de investiții în producție, iar extinderea platformei de la Mihăilești urmărește tocmai creșterea volumelor pe care le putem livra constant.

”În România, o majorare de taxe sau o scumpire a energiei și carburanților poate crește costurile de producție și distribuție”

G4Food: – Credeți că prețurile vor mai crește până la finalul anului, sau există premise pentru stabilizare?

Horia Cardoș: – Pe piața europeană, cele mai recente date arată o temperare a prețurilor. În săptămâna 5–11 octombrie, potrivit Comisiei Europene, prețul mediu al ouălor din UE la nivelul centrelor de ambalare a fost de 247,03 euro/100 kg, în scădere cu 0,2% față de săptămâna precedentă și în creștere cu 0,9% față de luna anterioară.

Avem, așadar, un reper concret pentru stabilizare, însă acesta nu este suficient pentru a anticipa evoluția prețurilor la raft în România până la finalul anului. Incertitudinile din economia românească fac și mai dificilă o estimare a prețurilor, într-un context în care condițiile se pot schimba rapid.

Chiar dacă prețurile ouălor se stabilizează pe piața europeană, în România o majorare de taxe sau o scumpire a energiei și carburanților poate crește costurile de producție și distribuție, ceea ce face dificil să anticipăm cât va costa un ou la raft în decembrie.

Horia Cardoș: ”Prețul unui ou la raft acoperă tot drumul lui!”

G4Food: – Cât din prețul plătit de consumator reflectă costul real de producție și cât reprezintă marjele de pe lanțul comercial?

Horia Cardoș: – Prețul unui ou la raft acoperă tot drumul lui, de la fermă până în magazin. Producția înseamnă hrană pentru păsări, energie, oameni, îngrijire veterinară și investiții în hale și echipamente. Apoi vin sortarea, ambalarea, transportul și costurile de vânzare, la care se adaugă taxele și marjele comerciale. Nu există o împărțire fixă, valabilă pentru orice ou. Costurile diferă între sistemele de creștere, iar prețul final depinde și de ambalaj și de canalul de vânzare. Diferența dintre prețul de la fermă și cel de la raft acoperă și cheltuielile necesare pentru ca produsul să ajungă la consumator.

G4Food: – Ce obligații concrete pregătește Uniunea Europeană privind eliminarea cuștilor pentru găinile ouătoare și ce măsuri a luat Agroland pentru a se adapta noilor cerințe?

Horia Cardoș: – Uniunea Europeană pregătește trecerea la creșterea găinilor ouătoare fără cuști, ceea ce presupune renunțarea inclusiv la cuștile îmbunătățite, încă permise după interzicerea celor convenționale în 2012.

Comisia Europeană a anunțat că va prezenta până la sfârșitul acestui an propunerea de revizuire a regulilor, iar noi susținem această direcție, pentru că bunăstarea păsărilor trebuie să facă parte din modul în care ne dezvoltăm fermele. Propunerea va viza și indicatori de bunăstare urmăriți în ferme, precum și cerințe echivalente pentru produsele importate, un aspect pe care îl considerăm important pentru ca producătorii europeni să concureze în condiții echitabile. Calendarul de tranziție și obligațiile exacte urmează însă să fie stabilite prin procesul legislativ.

”La Mihăilești avem aproximativ 300.000 de găini ouătoare crescute fără cuști”

În cazul nostru, investițiile au mers deja în această direcție, pentru că la Mihăilești avem aproximativ 300.000 de găini ouătoare crescute fără cuști, iar noua platformă, în care investim circa 20 de milioane de euro, va adăuga o capacitate pentru încă 600.000 de găini în sistem cod 2, adică la sol, în interiorul halelor.

Continuăm astfel un model pe care îl cunoaștem din activitatea de zi cu zi și în care avem încredere, cu obiectivul de a finaliza halele la sfârșitul lui 2027 și de a ajunge la capacitate integrală în 2028, când vom putea livra aproximativ 170 de milioane de ouă suplimentare pe an.

Ne bucură să vedem că această schimbare este susținută și de piață, în condițiile în care, potrivit datelor FREE, 108 companii active în România și-au asumat public renunțarea la ouăle provenite din cuști. Pentru un producător care investește pe termen lung, asemenea angajamente contează, pentru că oferă mai multă încredere că dezvoltarea fermelor fără cuști răspunde unei cereri reale din partea clienților.

”Noua platformă de la Mihăilești, o investiție de aproximativ 20 de milioane de euro”

G4Food: – Ce investiții suplimentare presupune trecerea la sisteme fără cuști sau cu acces în aer liber și la cât estimați costurile pentru Agroland în următorii ani?

Horia Cardoș: – Trecerea la un sistem fără cuști presupune regândirea halei și a echipamentelor, de la cuibare și stinghii până la instalațiile de hrănire, adăpare și colectare a ouălor. Dacă vorbim și despre acces în aer liber, se adaugă desigur și terenul, amenajarea spațiilor exterioare și măsurile de biosecuritate, astfel că investiția diferă în funcție de sistemul ales și de cât din infrastructura existentă poate fi folosită.

Pentru Agroland, producția fără cuști este deja o realitate, pentru că la Mihăilești avem aproximativ 300.000 de găini ouătoare crescute în acest sistem. Investițiile din următorii ani continuă, așadar, un model pe care îl folosim deja, iar experiența acumulată ne ajută să proiectăm și să operăm noile capacități.

Principalul proiect este noua platformă de la Mihăilești, o investiție de aproximativ 20 de milioane de euro, care va adăuga o capacitate pentru încă 600.000 de găini ouătoare, tot în sistem cod 2, la sol, fără cuști. Este important să precizăm că această sumă acoperă construirea și echiparea întregii platforme, fiind o investiție în extinderea producției. Calendarul comunicat prevede finalizarea halelor la sfârșitul lui 2027 și atingerea capacității integrale în 2028.

”La nivelul pieței, nu există o împărțire prestabilită a costurilor între producător și consumator”

G4Food: – Cum va influența această tranziție prețul ouălor la raft? Cât din costurile suplimentare vor fi suportate de producători și cât ar putea ajunge să plătească în plus consumatorii?

Horia Cardoș: – Investiția în noi capacități de producție și eventuala creștere a prețului la raft sunt două lucruri între care nu putem pune direct semnul egal. Construirea unei ferme presupune o cheltuială pe care producătorul o face la început și o recuperează în timp, din producția vândută, iar impactul asupra costului fiecărui ou depinde de valoarea investiției, de capacitate și de eficiența fermei.

În cazul nostru, lucrăm deja în sistem fără cuști, astfel că avem experiența costurilor pe care le presupune acest tip de producție, iar noile capacități ne permit să folosim ceea ce am învățat până acum.

Mai mult, investiția de la Mihăilești va duce la scăderea costului de producție pe ou, datorită tehnologiei moderne. Halele noi consumă mai puțină energie, iar automatizarea completă reduce semnificativ necesarul de forță de muncă. În plus, ouăle ajung direct din hale în centrul de sortare și ambalare, astfel că transportul intern este practic eliminat.

Cu alte cuvinte, construcția de noi capacități fără cuști nu înseamnă automat ouă mai scumpe, dacă investiția se face în tehnologie eficientă. La nivelul pieței, însă, nu există o împărțire prestabilită a costurilor între producător și consumator, iar fără o evaluare a investițiilor necesare și a impactului lor asupra costului de producție, nu putem avansa un procent de scumpire la raft.