VIDEO | Tánczos Barna prezintă bilanțul mandatului interimar la Ministerul Agriculturii. Ministru: „Statul trebuie să intervină în sectoarele suin și bovin. Costurile cu energia și carburanții pun presiune tot mai mare pe ferme”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, își prezintă acum, bilanțul activității sale din perioada interimatului.

Reamintim că Tánczos Barna a preluat conducerea interimară a ministerului la finalul lunii aprilie 2026, după demisia fostului ministru Florin Barbu. Printre prioritățile anunțate la începutul mandatului s-au numărat asigurarea plății la timp a subvențiilor pentru fermieri și accelerarea îndeplinirii obligațiilor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

În cadrul conferinței, oficialul urmează să prezinte rezultatele activității desfășurate în perioada în care a condus interimar ministerul. Conferința de presă o puteți urmări live, aici.

UPDATE ora 10.20: Tanczos Barna: „Statul trebuie să intervină în sectoarele suin și bovin. Costurile cu energia și carburanții pun presiune tot mai mare pe ferme”.
Crescătorii de porci și bovine se numără printre fermierii asupra cărora scumpirea energiei, a carburanților și a celorlalte inputuri apasă cel mai puternic, iar statul trebuie să intervină pentru a-i ajuta să își continue activitatea. Aceasta este ideea principală susținută în intervenția transmisă, cele două sectoare vizate fiind suin și bovin.

Problema nu se limitează la prețul motorinei folosite pentru transport sau lucrările din fermă. Energia, furajele și celelalte cheltuieli de producție se acumulează, iar fermele zootehnice nu își pot opri temporar activitatea atunci când costurile cresc.

UPDATE ora10.34: Tanczos Barna: „În aceste șase luni, peste 1,2 miliarde de euro au fost puse la dispoziția fermierilor prin apeluri de proiecte, aproape un miliard de euro pentru capacități de producere de energie electrică din surse regenerabile”, a declarat Tanczos Barna.

În paralel, pentru DR-14 a fost lansat un apel cu un buget total de 108 milioane de euro, iar proiectele pot fi depuse până la 31 octombrie, ora 16:00.

Pentru tinerii fermieri, apelul DR-12 este deschis până la 2 decembrie. Alte 5 milioane de euro sunt alocate prin DR-18 investițiilor în floricultură și plante medicinale, iar sectorul vitivinicol dispune de un program de investiții de 11 milioane de euro, cu termen de depunere prelungit până la 30 noiembrie.

UPDATE ora 10.40: Sectorul ovin și caprin ar putea beneficia de noi măsuri de sprijin, fiind pregătite atât intervenția DR-21, cât și o schemă de minimis pentru furajarea suplimentară a animalelor. Potrivit declarațiilor ministrului Barna, a fost adaptată o schemă existentă pentru crescătorii de ovine, iar Ministerul Agriculturii lucrează și la un proiect legislativ care ar putea fi aprobat ulterior fie prin ordonanță de urgență, fie de Parlament. „Aici este nevoie de o intervenție fermă. DR-21, așa cum am spus, este pregătit pentru sectorul de ovine-caprine și o schemă de minimis pentru furajarea suplimentară, unde, iarăși, schema este pregătită și poate fi aprobată”, se arată în declarație.

Măsurile sunt prezentate drept răspuns la dificultățile întâmpinate de crescătorii de animale și la necesitatea susținerii sectorului într-o perioadă cu costuri ridicate.

UPDATE ora 10.42: Dozele gratuite de vaccin promise României prin Banca Europeană de Vaccinuri nu au ajuns încă, deși autoritățile române primiseră asigurări încă de la începutul lunii septembrie că acestea vor fi trimise rapid, a declarat ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna. „În ciuda faptului că în primele zile ale lunii septembrie, inclusiv în prezența mea, am primit asigurări că în cel mai scurt timp posibil vaccinul, sau dozele, o să fie trimise în România, nici după o lună de zile această promisiune nu a fost onorată. Sper din tot sufletul ca săptămâna aceasta să ajungă transportul”, a spus Tánczos Barna.

„Din păcate, această întârziere nu se datorează în niciun caz autorităților din țară, ci întârzierii în livrarea acestor doze gratuite”, a precizat Tánczos Barna.

UPDATE 10.43:  Reluarea exporturilor de ovine depinde și de modificarea regulilor europene. Tánczos Barna: „Inițiativa este la nivelul Comisiei”. Practic, România așteaptă din partea Comisiei Europene atât clarificări privind reluarea exporturilor de ovine și caprine, cât și o modificare a legislației care să permită exportul animalelor vaccinate, a declarat Tánczos Barna. „Am primit asigurări că în cursul lunii octombrie Comisia o să revină către statul membru România și o să ne spună care sunt modalitățile și cum putem să reluăm exporturile în condițiile aplicării planului asumat și aprobat de Comisie”, a spus ministrul în cadrul conferinței susținute la MADR.

Până în acest moment, România nu a primit însă comunicarea așteptată. „Nu am văzut până dimineața asta nicio comunicare de la Comisie pe această temă și nici nu ne-a parvenit inițiativa promisă cu privire la modificarea regulamentului.”

Tánczos Barna susține că schimbarea regulamentului este necesară pentru ca animalele vaccinate să poată fi exportate. „Pentru a putea exporta animale vaccinate este nevoie de o modificare a regulamentului, iar inițiativa este la nivelul Comisiei”, a precizat el.

UPDATE ora 10.50 România cere reguli europene mai flexibile în cazul ursului brun. Demersul a fost susținut de Slovacia și alte state membre. România a solicitat la nivel european flexibilizarea legislației referitoare la ursul brun și posibilitatea ca, pentru anumite state membre, specia să nu mai beneficieze de actualul nivel de protecție strictă. Demersul a fost susținut oficial și de Slovacia, potrivit declarațiilor din interviu, iar mai multe alte state membre și-au exprimat sprijinul în discuțiile din Consiliu.

„Am cerut flexibilizarea legislației în ceea ce privește ursul brun, scoaterea ursului brun, pentru anumite state membre, de pe lista speciilor strict protejate”, se arată în declarație.

„Aici a fost alături de noi, la semnarea documentului, Slovacia și am avut multe state membre care ne-au susținut, inclusiv în Consiliu.”

Reguli mai flexibile pentru combaterea bolilor animalelor

România, Grecia, Bulgaria, Croația și Cipru au format o coaliție care solicită Comisiei Europene modificarea regulilor aplicate în combaterea bolilor animalelor. Cele cinci state cer mai multă flexibilitate în utilizarea vaccinurilor, dar și limitarea situațiilor în care Comisia poate impune interdicții extinse asupra unor activități sau exporturi la nivel național.

„Am cerut Comisiei să flexibilizeze legislația, să flexibilizeze modalitatea de folosire a vaccinurilor și să limităm capacitatea Comisiei de a interzice la nivel național anumite activități sau exportul”, se arată în declarație.

Scopul invocat este evitarea unor măsuri considerate disproporționate atunci când apar focare de boli. „Atât România, cât și Grecia, Bulgaria, Croația, Cipru sunt state membre afectate de deciziile disproporționate ale Comisiei și, pe viitor, acest lucru trebuie eliminat”, susține oficialul.

O nouă schemă pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă

România lucrează, împreună cu Banca Mondială, la modificarea intervenției DR-32, astfel încât fermierii să beneficieze de un mecanism mai predictibil de protecție împotriva secetei. Noua formulă ar urma să combine plățile gestionate prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu asigurări suplimentare sau voluntare, astfel încât gradul de acoperire a riscului provocat de secetă să ajungă la 80-90%.

„Cred că până la începutul campaniei de primăvară, anul viitor, împreună cu Banca Mondială, Ministerul poate să pună la punct o schemă, un DR-32, care să combine, pe de o parte, plățile prin APIA către fermierii de la care s-a reținut acel procent de 3%, după care schema să fie completată cu asigurări suplimentare sau voluntare”, a declarat Tanczos Barna.

Oficialul admite că actualul sistem, bazat în mare parte pe despăgubiri acordate în funcție de disponibilitatea banilor la buget, nu oferă suficientă predictibilitate. „Actualmente, lucrăm pe metode destul de rudimentare. Când avem bani, plătim paguba sau seceta, când nu avem bani la buget, avem probleme.”

În opinia sa, România trebuie să aibă încă de anul viitor un sistem funcțional de reducere și asigurare a riscului agricol. „Trebuie neapărat pentru anul viitor România să aibă o schemă de reducere a riscului și de asigurări.”