Fermierii români cer Guvernului să apere bugetul PAC după 2027 / Forumul APPR avertizează asupra reducerii sprijinului și cere un fond de criză de minimum 900 de milioane de euro anual

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR) cere Guvernului să susțină, în negocierile pentru bugetul Uniunii Europene din perioada 2028-2034, o Politică Agricolă Comună (PAC) cu finanțare dedicată și protejată, cel puțin la nivelul actual în termeni reali. Organizația avertizează că actualul cadru de negociere nu oferă suficiente garanții pentru veniturile fermierilor, investiții și gestionarea viitoarelor crize agricole.

Poziția transmisă autorităților române se bazează pe analiza Farm Europe, organizație europeană din care Forumul APPR face parte. Potrivit documentului, Președinția irlandeză urmărește finalizarea negocierilor până la sfârșitul lunii decembrie 2026, ceea ce lasă statelor membre un interval scurt pentru modificarea propunerilor. „România trebuie să își formuleze prioritățile înainte de fixarea unor decizii care vor influența agricultura europeană pentru următorii șapte ani”, transmite Forumul APPR.

Buget de 293,7 miliarde de euro

Conform analizei prezentate de organizație, cadrul aflat în negociere menține bugetul PAC la 293,7 miliarde de euro în prețuri curente, echivalentul a aproximativ 261 miliarde de euro în prețurile din 2025. Problema semnalată de fermieri este însă destinația altor resurse europene. Aproximativ 45 de miliarde de euro din rezerva Planurilor naționale și regionale de parteneriat și cel puțin 48,9 miliarde de euro destinate dezvoltării rurale nu ar fi garantate exclusiv agriculturii.

Accesul fermierilor la aceste fonduri ar depinde de deciziile fiecărui stat membru, iar repartizarea nu s-ar mai face după cheia tradițională de alocare a PAC. Forumul APPR cere ca cele aproximativ 45 de miliarde de euro să fie alocate explicit agriculturii. Organizația subliniază că măsura nu ar necesita fonduri europene suplimentare, ci doar protejarea destinației banilor deja prevăzuți în buget.

O parte mai mare din finanțare ar putea reveni bugetelor naționale

O altă preocupare este creșterea responsabilității statelor membre în cofinanțarea măsurilor agricole. Pentru numeroase intervenții, contribuția UE ar urma să fie limitată la maximum 70%, fără obligația statelor de a păstra contribuția națională actuală, exprimată în euro. „Această combinație poate conduce la reducerea sprijinului efectiv disponibil fermierilor români și la concurență cu alte priorități bugetare naționale”, avertizează Forumul APPR.

Organizația solicită Ministerului Agriculturii și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene să calculeze și să publice impactul net al noii formule de repartizare asupra României.

România ar putea beneficia de convergența plăților

Există însă și o prevedere pe care Forumul APPR o consideră favorabilă fermierilor români. Cadrul analizat prevede ca plățile medii naționale să ajungă între 90% și 105% din media Uniunii Europene. În România, acestea se situează în prezent la aproximativ 80% din media europeană, potrivit organizației.

Efectul pozitiv ar putea fi însă diminuat dacă bugetul general al PAC se reduce. În plus, sunt discutate praguri de degresivitate de 15% pentru plățile cuprinse între 100.000 și 125.000 de euro, 25% pentru intervalul 125.000-150.000 de euro și 50% pentru sumele care depășesc 150.000 de euro. Este prevăzută și o plafonare la 300.000 de euro anual pentru sprijinul acordat pe suprafață, posibil cu aplicare voluntară. Forumul APPR cere ca plafonarea și degresivitatea să rămână la alegerea statelor membre, iar costurile salariale să poată fi deduse. Organizația solicită și un tratament adaptat cooperativelor și altor forme asociative.

Fondul european pentru crize agricole nu mai apare explicit

Unul dintre principalele motive de îngrijorare îl reprezintă diminuarea Facilității UE de la 63,223 miliarde de euro, în propunerea Comisiei Europene, la 36,362 miliarde de euro în varianta analizată. În același timp, fondul european pentru crize agricole, pentru care Comisia propusese 900 de milioane de euro anual, nu mai este menționat explicit.

Forumul APPR consideră că un asemenea instrument este esențial pentru România, mai ales în contextul poziției sale la frontiera cu Ucraina și al perturbărilor comerciale resimțite după 2022. Organizația cere restabilirea unui fond european de criză agricolă de cel puțin 900 de milioane de euro pe an și existența a minimum unei intervenții pentru gestionarea riscurilor care să nu necesite cofinanțare națională.

Mai puțini bani pentru competitivitate și investiții

Forumul APPR mai semnalează reducerea cu 13%, la sub 20 de miliarde de euro, a componentei Fondului de competitivitate care acoperă agricultura, sănătatea, bioeconomia și biotehnologia. Potrivit organizației, diminuarea acestor resurse vine într-un moment în care agricultura are nevoie de investiții în gestionarea apei, digitalizare, infrastructură și cercetare.

Printre solicitările transmise Guvernului se mai numără introducerea unei plăți voluntare de mediu, finanțată integral din bugetul UE, păstrarea resurselor pentru investiții și inovare și elaborarea unei strategii europene privind impactul agricol al extinderii către Ucraina.

Forumul APPR cere și consultarea organizațiilor de fermieri înainte de stabilirea poziției României în negocierile europene. „Angajamentele privind suveranitatea alimentară trebuie transpuse în finanțare predictibilă, protecție în fața crizelor și condiții echitabile de concurență pentru fermieri”, transmit reprezentanții organizației.