Schimbările climatice ar putea afecta calitatea grâului / Ce au descoperit cercetătorii despre unul dintre cele mai importante alimente de bază

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Creșterea concentrației de dioxid de carbon din atmosferă ar putea modifica semnificativ compoziția proteinelor din grâu, cu efecte asupra calității produselor de panificație și, posibil, asupra tolerabilității produselor din grâu. Aceasta este concluzia unui studiu coordonat de Institutul Leibniz pentru Biologia Sistemelor Alimentare, din cadrul Universității Tehnice din München. Potrivit cercetătorilor, adaptarea culturilor agricole la schimbările climatice ar trebui să urmărească nu doar obținerea unor recolte bogate, ci și menținerea unor caracteristici de calitate, precum compoziția proteinelor, potrivit Eurasiareview.

Pe fondul schimbărilor climatice, concentrația globală de CO₂ din atmosferă a crescut de la aproximativ 340 ppm în 1980 la circa 425 ppm în 2024. În funcție de evoluțiile socioeconomice viitoare, aceasta ar putea ajunge la aproximativ 600 ppm până în 2050. Grâul, unul dintre cele mai importante alimente de bază la nivel mondial, va crește astfel în condiții de concentrații atmosferice de CO₂ considerabil mai ridicate.

Cum au analizat cercetătorii efectele concentrației ridicate de CO₂

Până în prezent, doar un număr limitat de studii desfășurate în condiții de câmp au investigat modul în care concentrațiile ridicate de CO₂ influențează compoziția proteinelor din grâu.

Pentru a contribui la acoperirea acestei lacune, echipa interdisciplinară a cultivat zece soiuri de grâu de toamnă în condiții realiste de creștere și mediu. O parte dintre plante au fost expuse unei concentrații ridicate de CO₂, de 546 ppm, în timp ce celelalte au crescut în condiții ambiante.

După recoltare, cercetătorii au analizat compoziția proteinelor din boabele de grâu folosind o metodă de spectrometrie de masă de înaltă rezoluție, dezvoltată de echipă. Analiza s-a concentrat asupra inhibitorilor de amilază/tripsină, puroindolinelor și proteinelor glutenice, precum și asupra peptidelor active în boala celiacă.

Modificările proteinelor pot influența calitatea produselor de panificație

În general, concentrațiile ridicate de CO₂ au fost asociate cu o creștere a conținutului de inhibitori de amilază/tripsină. În schimb, concentrațiile de puroindoline, proteine glutenice și anumite peptide active în boala celiacă au scăzut. Aceste peptide pot rezulta din proteinele glutenice în timpul digestiei.

„Cu toate acestea, amploarea acestor modificări a depins în mare măsură de soiul de grâu”, a declarat Sabrina Geisslitz, coordonatoarea studiului și cercetătoare în grupul condus de Katharina Scherf, în cadrul institutului Leibniz.

Cercetătoarea a adăugat că rezultatele au arătat și o asociere între reducerea concentrației proteinelor glutenice și scăderea calității pentru panificație.

Katharina Scherf, coordonatoarea grupului de cercetare în chimia biopolimerilor alimentari din cadrul institutului Leibniz și profesoară de sisteme biopolimerice alimentare la TUM School of Life Sciences, a explicat că modificările observate ar putea avea relevanță și pentru afecțiunile asociate consumului de grâu.

„Modificările observate în cazul inhibitorilor de amilază/tripsină și al anumitor peptide active în boala celiacă ar putea fi relevante, pe termen lung, și pentru afecțiunile asociate grâului. Cu toate acestea, sunt necesare studii suplimentare pentru a clarifica semnificația biologică și imunologică reală a acestor diferențe.”

Cercetătorii subliniază că sunt necesare investigații suplimentare pentru a clarifica efectele acestor schimbări asupra organismului.

Selecția soiurilor de grâu ar trebui să țină cont și de calitate

Rezultatele studiului evidențiază importanța identificării și cultivării unor soiuri de grâu care să își păstreze calitatea pentru panificație chiar și în condițiile creșterii concentrației de CO₂ din atmosferă. Un alt obiectiv este obținerea unor soiuri care să conțină cât mai puține proteine cu potențial de a provoca intoleranțe.

La cercetare au participat, alături de specialiștii institutului Leibniz, oameni de știință de la Institutul de Tehnologie din Karlsruhe, Centrul Bavarez de Cercetare de Stat pentru Agricultură și Forschungszentrum Jülich.