54 de țări, printre care și România, cer FAO restabilirea libertății de navigație în Marea Neagră: „Hrana nu trebuie să devină niciodată o armă. Nici în Marea Neagră, nici în altă parte”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Reprezentanții a 54 de membri ai organizațiilor ONU, reuniți ieri, la Roma, au cerut agențiilor internaționale să sprijine eforturile pentru restabilirea libertății de navigație în Marea Neagră.

Totodată, aceștia au avertizat că escaladarea conflictului din regiune poate amplifica presiunile asupra piețelor alimentare globale.

Semnatarii celor 54 de țări, printre care și România, au adresat șefilor Organizației pentru Alimentație și Agricultură a ONU (FAO), Programului Alimentar Mondial (PAM) și Fondului Internațional pentru Dezvoltarea Agriculturii (IFAD) un apel pentru susținerea eforturilor internaționale de restabilire a libertății de navigație în regiune.

Cine sunt semnatarii!

Semnatarii sunt: ​​Albania, Andorra, Australia, Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Chile, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Uniunea Europeană, Finlanda, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Japonia, Kenya, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Mexic, Moldova, Monaco, Muntenegru, Olanda, Noua Zeelandă, Macedonia de Nord, Norvegia, Panama, Polonia, Portugalia, Republica Coreea, România, San Marino, Arabia Saudită, Serbia, Slovacia, Slovenia, Africa de Sud, Spania, Suedia, Elveția, Ucraina, Regatul Unit și Statele Unite, potrivit eeas.europa.eu

Aceștia solicită măsuri imediate pentru limitarea efectelor pe care escaladarea situației din Marea Neagră le poate avea asupra securității alimentare globale.

Apelul vine într-un moment sensibil pentru piețele agricole internaționale, întrucât regiunea Mării Negre reprezintă una dintre principalele zone exportatoare de cereale și semințe oleaginoase la nivel mondial.

Marea Neagră, esențială pentru comerțul cu cereale

Importanța strategică a regiunii depășește cu mult granițele statelor riverane. Potrivit declarației susținute de cei 54 de membri, zona Mării Negre furnizează aproximativ 30% din cererea mondială de grâu.

Orice perturbare semnificativă a fluxurilor comerciale din această regiune poate avea, prin urmare, efecte asupra prețurilor și disponibilității alimentelor în numeroase piețe.

Semnatarii avertizează că escaladarea actuală generează o incertitudine majoră în privința exporturilor într-o perioadă de vârf a recoltei. Pentru importatorii care depind de cerealele provenite din bazinul Mării Negre, incertitudinea privind transporturile maritime poate deveni rapid o problemă economică și alimentară.

Transporturile maritime, sub presiune

Perturbările transportului maritim au deja efecte asupra costurilor comerciale. Creșterea primelor de asigurare și a costurilor de transport se adaugă volatilității existente pe piețele agricole.

Potrivit declarației, prețurile grâului sunt în prezent cu 27% peste nivelurile din ianuarie 2026.

O creștere a prețurilor nu afectează în mod egal toate economiile. Pentru țările în care alimentele reprezintă o proporție ridicată din cheltuielile gospodăriilor, scumpirea cerealelor poate avea efecte directe asupra accesului populației la hrană.

Riscurile sunt considerate deosebit de importante pentru țările cu venituri mici și pentru principalele piețe importatoare de alimente din Africa de Nord, Orientul Apropiat și anumite regiuni ale Asiei.

De ce contează libertatea de navigație

Transportul maritim este una dintre componentele esențiale ale comerțului global cu cereale. Chiar și atunci când există suficientă producție agricolă, restricționarea rutelor maritime poate împiedica alimentele să ajungă rapid și eficient în piețele care depind de importuri.

În cazul Mării Negre, problema este amplificată de rolul regiunii în exporturile globale de grâu și alte produse agricole.

O escaladare suplimentară ar putea determina creșterea costurilor logistice și de asigurare, întârzieri în livrări și o volatilitate mai mare a prețurilor. Toate acestea pot afecta atât comercianții și producătorii, cât și consumatorii din țările dependente de importuri.

De aceea, apelul adresat FAO, PAM și IFAD nu privește doar situația din Marea Neagră, ci și consecințele sale asupra piețelor alimentare din întreaga lume.

„Alimentele nu trebuie niciodată folosite ca armă”

Una dintre ideile centrale ale declarației este că hrana nu trebuie transformată într-un instrument al conflictului.

Semnatarii au subliniat că alimentele nu trebuie niciodată folosite ca armă, nici în Marea Neagră și nici în altă parte.

Pentru milioane de oameni din țările importatoare, accesul la cereale depinde de funcționarea unor lanțuri comerciale internaționale stabile. Atunci când acestea sunt afectate, problema nu mai este exclusiv una de transport sau comerț, ci poate deveni una de securitate alimentară.

Pentru piețele de cereale, următoarea perioadă va fi urmărită cu atenție. Incertitudinea privind exporturile din regiunea Mării Negre se suprapune peste necesitatea de a asigura fluxuri comerciale stabile într-o perioadă importantă pentru aprovizionarea internațională.

O eventuală reducere a exporturilor sau o creștere a costurilor de transport ar putea pune presiune suplimentară asupra prețurilor, în special în statele care au puține alternative de aprovizionare.