Poate mâncarea să influențeze felul în care îmbătrânim? / La Padova, cercetătorii și elevii bucătari au creat un meniu inspirat din epigenetică

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Mure, ceai verde, broccoli, miso, curcuma și orez roșu integral. Aestea sunt doar câteva dintre ingredientele unui meniu creat în Italia de cercetători ai Universității din Padova. Cercetătorii au lucrat la acesr meniu împreună cu elevii unei școli de bucătari. Proiectul, numit Epifood, pornește de la studiile privind relația dintre alimentație, epigenetică și procesele de îmbătrânire, transmite Mediafax.

Inițiativa s-a născut în BioAgingLab, laboratorul Universității din Padova dedicat cercetării îmbătrânirii. Echipa coordonată de profesoara Sofia Pavanello a analizat peste o sută de studii pentru a identifica substanțe din alimente care ar putea influența mecanismele epigenetice implicate în reglarea activității genelor. Printre compușii analizați se numără polifenolii, catechinele, curcumina și acidul folic. Pe baza acestora, cercetătorii au selectat alimente precum murele, afinele, ceaiul verde, cafeaua, tofu, ceapa, rucola, iaurtul, conopida și broccoli.

Următorul pas a fost mutarea experimentului în bucătărie. Elevii, bucătarul-șef și profesorii au testat combinații, au modificat rețetele și au degustat preparatele până când au ajuns la un meniu complet. „Nu este suficient să vorbim despre alimentație sănătoasă”, a subliniat Sofia Pavanello, potrivit sursei citate. Ideea proiectului este ca selecția ingredientelor să pornească de la dovezile științifice disponibile.

Ce conține meniul Epifood

Masa începe cu o salată de rucola și ceapă, servită cu sos din iaurt de soia și mure. Urmează o cremă de conopidă cu broccoli și un risotto din orez roșu integral cu miso.

Pentru felul principal au fost create chiftele din leguminoase cu curcuma și biban servit pe cremă de praz. Înn ce progvete desertul, acesta este o tartă integrală cu fructe și ciocolată.

Meniul nu urmărește doar asocierea unor ingrediente considerate benefice. De asemenea, se are în vedere și integrarea lor în preparate care pot fi gătite și consumate în mod obișnuit.

Cercetătorii atrag însă atenția că termenul „anti-îmbătrânire” trebuie folosit cu prudență. Niciun aliment și niciun preparat nu poate opri singur procesul de îmbătrânire. Studiile asupra epigeneticii încearcă să înțeleagă în ce măsură anumite substanțe din dietă pot influența mecanisme biologice implicate în activitatea genelor. Acest lucru nu înseamnă că un meniu poate preveni în mod direct o boală sau poate garanta o viață mai lungă.

Proiectul Epifood încearcă, mai degrabă, să transforme rezultatele cercetării în recomandări alimentare și preparate concrete, fără a transforma ingredientele individuale în „alimente-minune”.

Cercetările ar putea ajunge în alimentația astronauților

Direcțiile de cercetare ale laboratorului din Padova depășesc însă bucătăria obișnuită. Una dintre posibilele aplicații studiate este alimentația astronauților în timpul misiunilor spațiale, unde organismul este expus unor condiții extreme, iar dieta poate avea un rol important în menținerea sănătății.

Pentru moment, însă, proiectul rămâne un experiment interesant la granița dintre știință și gastronomie: cercetătorii aleg moleculele, iar bucătarii încearcă să le transforme într-o masă pe care oamenii chiar ar vrea să o mănânce.