Aproape jumătate dintre clienți spun că nu revin într-un restaurant dacă servirea este lentă / Organizarea bucătăriei și comunicarea pot reduce timpul de așteptare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Aproape jumătate dintre consumatori, mai precis 45%, spun că așteaptă să fie serviți atunci când comanda întârzie, dar nu revin ulterior în restaurant, potrivit cercetărilor Hospitality Culture Institute (HCI) din 2026. Patru din zece clienți au întâmpinat întârzieri la servire în ultimele trei luni, iar 68% preferă să fie informați de la început dacă mâncarea va ajunge mai târziu.

Legătura dintre organizarea restaurantului și experiența clientului a fost analizată în cadrul ediției Intimate Roundtable Conversations, organizată pe 29 septembrie, la București, de Hospitality Culture Institute.

La discuție au participat reprezentanți ai City Grill Group, METRO România, Must Bistro & MADRE, DELI Group Professional Services și Hospitality Culture Institute.

Un preparat rapid poate ajunge la masă după aproape o oră

Una dintre situațiile discutate a fost cea a unei pizzerii unde timpul efectiv de coacere era de numai câteva minute, însă clientul a primit comanda după aproximativ 50 de minute. Diferența apare din timpul necesar preluării și transmiterii comenzilor, organizării activității din bucătărie și coordonării servirii. Participanții au arătat că restaurantele ar trebui să măsoare întregul interval dintre plasarea comenzii și sosirea preparatului la masă, mai ales în orele aglomerate.

La fel de importantă este comunicarea. Dacă sunt avertizați de la început că există întârzieri, clienții își pot ajusta așteptările sau pot decide dacă doresc să rămână.

Meniurile foarte lungi pot încetini bucătăria

Un meniu cu foarte multe preparate presupune mai multe ingrediente, operațiuni de aprovizionare și depozitare și un risc mai mare de pierderi alimentare. De aceea, evaluarea unui preparat nu ar trebui făcută numai în funcție de popularitate și costul ingredientelor. Contează și timpul de muncă necesar, echipamentele folosite și efectul asupra întregii bucătării în orele de vârf.

Un preparat aparent profitabil poate deveni ineficient dacă blochează prea multe resurse în perioadele aglomerate. Restaurantele trebuie să decidă și ce produse merită realizate în bucătăria proprie și ce poate fi achiziționat de la furnizori. Alegerea depinde de volum, costuri, calitate și importanța produsului pentru identitatea localului.

Pregătirea echipei poate preveni blocajele

Instruirea angajaților pentru mai multe posturi poate ajuta restaurantele să facă față absențelor și perioadelor foarte aglomerate. Rețetele standardizate și procedurile clare contribuie, de asemenea, la menținerea acelorași porții, gusturi și prezentări.

În cazul restaurantelor cu mai multe locații, unele etape ale producției pot fi centralizate pentru a crește predictibilitatea și pentru a reduce diferențele dintre unități.

Prețul mai mic al unui ingredient nu înseamnă întotdeauna economie

Participanții au atras atenția și asupra randamentului ingredientelor. Un produs mai ieftin la achiziție poate deveni mai costisitor dacă o parte importantă se pierde prin curățare, decongelare sau gătire. De aceea, costurile ar trebui calculate în funcție de cantitatea efectiv utilizabilă și de timpul necesar pentru prelucrare.

Compararea consumului prevăzut în rețete cu cel real poate indica pierderi, greșeli de preparare sau probleme legate de materia primă.

Tehnologia poate ajuta la identificarea acestor situații. Au fost prezentate inclusiv soluții bazate pe inteligență artificială care monitorizează deșeurile alimentare și semnalează cantitățile neobișnuit de mari aruncate.

Concluzia dezbaterii HCI este că eficiența unui restaurant nu trebuie măsurată doar prin costuri, ci și prin ceea ce observă clientul: cât așteaptă, cât de constantă este calitatea preparatelor și cât de transparent este informat atunci când apar întârzieri.